În Ungaria, dacă guvernul premierului Peter Magyar se ţine de cuvânt, capacitatea instalaţiilor eoliene va creşte de 12 ori până în 2030. În imagine: Peter Magyar servind o ciorbă de peşte pe malul Dunării, la Paks, unde pe un şantier gigantic se încearcă salvarea producţiei la centrala nucleară.
Cotele apelor Dunării cresc uşor la unele puncte de măsurare din Bulgaria. Centrala nucleară de la Kozlodui, ale cărei instalaţii sunt răcite cu apă din marele fluviu acum în unele locuri aproape secat, produce energie la capacitate maximă. Specialiştii bulgari laudă puterea de prevedere a inginerilor şi autorităţilor de acum 60 de ani, mulţumită cărora centrala cu două reactoare, cel mai mare producător de electricitate din Balcani, reuşeşte să evite soarta unităţilor oprite din România şi Ungaria, şi ele alimentate cu apă din Dunăre.
Bulgaria, producător de energie nucleară, solară, eoliană, hidro şi cu capacitate mare de înmagazinare a electricităţii în baterii, este în acest moment singurul hub energetic adevărat din această parte a Europei. În aceste condiţii, unii specialiştii de acolo apreciază că Bulgaria are categoric nevoie de o a doua centrală nucleară, pe lângă extinderea cu încă două reactoare a Kozlodui. Ciudat, proiectul centralei nucleare noi de la Belene lipseşte cu desăvârşire de pe agenda actualului guvern de la Sofia.
De asemenea, Elenko Bozhkov, expert în energie, atrage atenţia că Bulgaria trebuie să-şi păstreze termocentralele pe cărbune, acestea reprezentând o rezervă strategică. În actuala criză de energie din Europa de Est, Bulgaria s-a remarcat prin capacitatea mare de înmagazinare a energiei în baterii. Acestea permit ţării să importe electricitate ieftină produsă în timpul zilei de instalaţiile fotovoltaice din România şi Grecia şi să exporte scump la orele de vârf al consumului.
Ziarul bulgar Capital a remarcat că într-o singură lună capacitatea oficială a bateriilor a crescut cu 1 GW, sau 23%, la 5,4 GW (înregistraţi pe 17 august). Saltul este mai mare decât întreaga capacitate operaţională din România sau Grecia. După unele calcule, această capacitate poate elibera în sistem echivalentul producţiei timp de opt ore a centralei de la Kozlodui şi a celei dintr-o singură zi a termocentralelor pe cărbune.
Cu siguranţă, bateriile pot acoperi consumul de electricitate al ţării timp de mai multe ore. Bateriile reprezintă acum aproape 23% din întreaga capacitate instalată de generare de electricitate din Bulgaria. Raportată la numărul de locuitori, această capacitate, de 842 MW pentru un milion de persoane, propulsează Bulgaria pe primul loc în lume, speculează Capital, care recunoaşte că nu există cifre exacte comparabile.
Însă Bulgaria este, cu siguranţă, pe primul loc în regiune. Spre cumparaţie, datele Transelectrica arată că instalaţiile mari de baterii din România însumează 878 MW. Rezultatul acestei evoluţii este că preţurile electricităţii din Bulgaria sunt cu 10% mai mici decât în România şi Ungaria.
Astfel, realizările inginerilor de acum 60 de ani şi inspiraţia investitorilor din prezent ajută Bulgaria să defileze printr-o criză regională a energiei. În Ungaria, criza a fost transformată de premierul Peter Magyar într-un spectacol de unitate naţională şi eforturi fără precedent. Ungaria importă electricitate, după cum recunoaşte premierul.
Inclusiv din Bulgaria, spun autorităţile bulgare. Cum importurile repezintă o vulnerabilitate, guvernul face tot posibilul pentru a ţine operaţională cât mai multă din capacitatea centralei nucleare de la Paks. Deocamdată funcţionează doar două turbine de la un reactor.
Pentru a asigura apa de Dunăre necesară funcţionării în siguranţă a instalaţiilor centralei, guvernul lui Magyar a lansat lucrări hidrotehnice fără precedent în dreptul canalului cu apă de răcire. Luni, Magyar a lăudat ajutorul, spunând că şantierul primeşte materie primă din cele mai îndepărate colţuri ale ţării. Transportul se face pe şosea, cu camionul.