Economistul Cristian Socol contestă ideea că scăderea deficitului bugetar cu aproximativ 24 de miliarde de lei, adică 1,5 puncte procentuale din PIB, ar fi rezultatul unor reforme. Într-o postare pe Facebook, publicată în jurul datei de luni, 26 octombrie 2026, profesorul universitar susține că ajustarea a fost plătită în principal de consumatori, proprietari și angajați ai statului, în timp ce „raționalizarea reală a cheltuielilor statului este zero”.
Socol a pornit de la cele mai recente date ale Ministerului Finanțelor și a încercat să afle cine a susținut efortul. Pe partea de venituri, spune el, TVA, accizele și impozitul pe dividende au adus în plus 28 de miliarde de lei, la care se adaugă 2,7 miliarde de lei din impozitele pe proprietate. Povara cade, în opinia lui, pe consumatorii finali, mai ales pe cei vulnerabili, pe proprietarii cu venituri mici și medii, pe capitalul autohton și pe „contribuabilii corecți”.
Cheltuielile au scăzut, la rândul lor, dar selectiv: 4,4 miliarde de lei din salariile bugetarilor, 4,6 miliarde de lei din investițiile finanțate de la buget și 2,5 miliarde de lei din bursele elevilor și studenților. Adunate, măsurile ajung la 42,2 miliarde de lei, mult peste cele 24 de miliarde cu care s-a redus deficitul. Diferența, explică economistul, a fost absorbită de alte capitole: dobânzile au crescut cu 10,7 miliarde de lei, în beneficiul creditorilor statului (bănci, fonduri de investiții, fonduri de pensii), iar bunurile și serviciile au costat cu 6,7 miliarde de lei mai mult. În plus, funcționarea statului a cerut încă 2,5 miliarde de lei, iar spitalele și sănătatea 4,2 miliarde de lei.
Concluzia lui Socol este că reformele s-au rezumat la tăieri de salarii, în special pentru profesori, medici și funcționari, și la concedieri, în vreme ce aparatul de stat a devenit mai scump. „Structural – nimic”, afirmă el. Economistul mai susține că cifra oficială nu reflectă deficitul real, care ar fi cu cel puțin 30 de miliarde de lei mai mare din cauza datoriilor amânate, a facturilor neplătite și a restanțelor din programele de investiții locale.
În postare, Socol a readus în discuție și o analiză publicată în MEDIAFAX în iulie 2025, bazată pe date Eurostat, despre efectele majorării TVA. Potrivit acesteia, cele mai sărace 40% dintre gospodăriile din România, primele două quintile, suportă o povară a TVA de 3-4 ori mai mare decât cele mai bogate 40%. Evoluția de acum, sugerează economistul, ar confirma acel avertisment.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original