Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată O femeie din București s-a trezit cu 90. 000 de lei furați din cont și un credit de 29.
000 de lei, după ce a instalat pe telefon o aplicație primită prin WhatsApp. Escrocii au reușit să preia controlul de la distanță asupra dispozitivului, au deschis un cont bancar online pee numele ei și au accesat ulterior și alte conturi ale victimei, din care au fost transferați aproximativ 90. 000 de lei.
Cazul este prezentat de Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB), care avertizează asupra creșterii numărului de fraude bancare. Numai în 2026, consumatorii au transmis către CSALB peste 170 de cereri referitoare la astfel de situații. În unele dintre cazurile analizate, prejudiciile au ajuns la echivalentul a 20.
000 de euro, conform observatorulph. ro. Femeia, al cărei nume nu a fost făcut public pentru protejarea identității, le-a permis atacatorilor să preia controlul telefonului după ce a instalat o aplicație primită prin WhatsApp.
Potrivit CSALB, infractorii i-ar fi creat ulterior un cont bancar online și au solicitat în numele ei un credit în valoare de 29. 000 de lei. Atacatorii nu s-au limitat însă la contractarea împrumutului.
După ce au obținut acces la conturile bancare ale victimei, au efectuat mai multe operațiuni prin care au fost sustrași aproximativ 90. 000 de lei. O parte dintre bani proveneau dintr-un cont asupra căruia femeia avea calitatea de împuternicit.
Victima a sesizat Poliția și a solicitat băncii anularea creditului. CSALB precizează că discuțiile dintre victime și escroci se pot purta atât telefonic, cât și prin WhatsApp și pot dura chiar câteva ore. În acest interval, atacatorii exercită o presiune psihologică constantă pentru a determina victimele să urmeze instrucțiunile primite.
Metodele folosite de infractori diferă, însă scenariile au, de regulă, elemente comune. Victimele sunt sunate de persoane care pretind că lucrează pentru o bancă și sunt avertizate că cineva încearcă să le fure banii sau să contracteze un credit folosindu-le identitatea. În unele situații, conversația este preluată de alte persoane care se prezintă drept polițiști sau reprezentanți ai Băncii Naționale a României.
Sub pretextul că încearcă să le „protejeze” banii, escrocii le conving victimele să contracteze chiar ele împrumuturi și să transfere banii în conturi indicate de atacatori. Uneori, victimelor li se cere să cumpere criptomonede și să transfere astfel sumele. Într-un alt caz prezentat de CSALB, un bărbat a fost convins să contracteze un credit de aproximativ 100.
000 de lei, să retragă banii și să îi depună, în mai multe tranșe, la un ATM pentru criptomonede. Una dintre cele mai grave consecințe ale acestor fraude apare atunci când victima descoperă că, pe lângă banii pierduți, trebuie să ramburseze și creditul contractat în timpul operațiunilor frauduloase. Potrivit CSALB, în majoritatea cazurilor de fraudă bancară ajunse la instituție, băncile nu au acceptat intrarea în procedura de conciliere.
Unul dintre motive îl reprezintă anchetele penale aflate în desfășurare. În alte situații, băncile argumentează că atacatorii nu au compromis direct sistemele informatice, ci au obținut acces cu ajutorul victimelor, care le-au furnizat coduri, parole sau acces la telefon și la aplicațiile bancare. Băncile nu cer prin telefon, WhatsApp, SMS sau e-mail parolele de acces, codul PIN sau codul CVV al cardului.
De asemenea, utilizatorii nu ar trebui să instaleze aplicații la solicitarea unor persoane necunoscute și nici să permită accesul de la distanță la telefon sau calculator. O atenție deosebită trebuie acordată și solicitărilor de identificare video. Potrivit CSALB, înregistrările audio și video obținute de atacatori pot fi exploatate inclusiv cu ajutorul tehnologiilor de tip deepfake.