Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. În data de 18 iulie, 5. 082 de aeronave au circulat în spaţiul aerian al Greciei, un record potrivit autorităţilor aviaţiei civile greceşti.
Comparativ, în extrasezon, numărul de aeronave din spaţiul aerian grecesc nu depăşeşte 1. 500. În vârful de sezon, turismul pune o presiune severă asupra infrastructurii aeriene învechite a Greciei.
Pe 4 ianuarie, o defecţiune majoră a sistemului de comunicare al controlorilor de trafic aerian cu aeronavele a scos la lumină punctele slabe ale acestuia. Controlorii puteau vedea aeronavele pe ecranele lor, dar nu mai puteau vorbi cu piloţii. Spaţiul aerian grec a fost închis timp de peste două ore, provocând haos, cu anulări şi devieri în cascadă către ţările vecine.
În urma acestei defecţiuni, a fost anunţată o modernizare a infrastructurii, care a costat aproximativ 300 de milioane de euro, inclusiv instalarea de noi sisteme digitale de comunicaţii. Instalarea acestui echipament a început la mijlocul lunii august. Însă radarul de pe aeroportul din Atena, datând din 1999, încă nu a fost înlocuit, chiar dacă a fost semnat un contract în acest sens.
De asemenea, Comisia Europeană a sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, acuzând Grecia că nu a implementat, din 2020, măsurile necesare pentru îmbunătăţirea procedurilor de navigaţie în potrivititate cu cele mai recente standarde. Traficul în spaţiul aerian al Greciei este cu aproximativ 40% mai mare decât în 2019, potrivit Eurocontrol, organizaţia europeană responsabilă pentru siguranţa navigaţiei aeriene. În camera de control, harta Greciei este împărţită în zece zone, fiecare gestionată de un controlor şi un asistent.
„În timpul sezonului estival, avem o lipsă acută de personal”, se plânge şeful de tură, Giorgos Stamoulakatos. „Avem 154 de controlori de trafic aerian; avem nevoie de 250”, estimează Stamoulakatos. Au fost angajaţi noi controlori de trafic, 92 în 2025 şi 77 în 2026, dar noii sosiţi trebuie să urmeze un stagiu de pregătire care durează cinci ani.
Areti Anastopoulos, controlor de trafic aerian de peste 30 de ani, îi ajută pe piloţii care se apropie să îşi poziţioneze aeronavele în şir indian înainte de a ateriza. Vocea ei răguşită este familiară piloţilor de pe cerul Greciei. La fel şi izbucnirile ei.
„În mod normal, ghidăm aproximativ douăzeci de piloţi pe oră. Dar în prezent, patruzeci stau la coadă. Fireşte, întârzierile se acumulează”, se plânge Areti Anastopoulos.
De mai multe ori, Areti a trebuit să încetinească sau să modifice traiectoriile aeronavelor pentru a evita accidente. „Ceea ce facem aici este un efort supraomenesc pentru a asigura siguranţa tuturor”, spune Areti. Presiunea nu vine numai din partea turiştilor.
De la începutul războiului din Orientul Mijlociu, aproximativ 300 de zboruri suplimentare traversează spaţiul aerian grecesc în fiecare zi, reprezentând aproape 6% din traficul zilnic, potrivit Eurocontrol. „Pe lângă zborurile programate, monitorizăm incursiunile aeronavelor şi dronelor turceşti. Poziţia geografică a Greciei ne măreşte volumul de muncă”, precizează Olga Toki.
Echipamentele învechite, lipsa de personal şi constrângerile legate capacitate de pe Aeroportul din Atena sunt principalele motive ale întârzierilor înregistrate în această vară, potrivit Eurocontrol. Conform acestui organism, media întârzierilor zborurilor în Grecia a ajuns la 2,14 minute între mai şi mijlocul lunii august, o creştere de 55% faţă de anul precedent. Franţa, la rândul său, are cele mai mari întârzieri din Europa, cu o medie de 2,21 minute.
Olga Toki spune că „se înregistrează zilnic aproximativ 1. 000 de minute de întârzieri (acumulate).