O parte a răspunsului ar putea consta în Noile Tehnici Genomice (NGT), o nouă generație de instrumente pentru ameliorarea plantelor, concepute pentru a face culturile mai rezistente și mai eficiente. Pe 17 iunie, Parlamentul European a votat adoptarea cadrului de politici privind Noile Tehnici Genomice (NGT), marcând un pas decisiv către reguli mai clare ale Uniunii Europene în domeniul inovării agricole.
Pentru fermierii din România, această decizie vine într-un moment critic, oferind certitudinea legislativă necesară pentru a avansa în utilizarea tehnologiilor inovatoare, menținând în același timp productivitatea, sustenabilitatea și competitivitatea. NGT-urile, inclusiv tehnologiile CRISPR-Cas, permit modificări precise în ADN-ul propriu al unei plante. Spre deosebire de modificarea genetică, aceste tehnici fac posibilă realizarea unor îmbunătățiri țintite care ar putea apărea și în mod natural, însă sunt obținute mai rapid și cu o precizie mai mare.
Impactul potențial este semnificativ, în special în contextul în care fermierii din România se confruntă cu presiuni climatice tot mai mari. În ultimii ani, România a traversat sezoane consecutive marcate de secetă, temperaturi extreme și o variabilitate accentuată a condițiilor meteorologice. Condițiile de secetă au continuat să afecteze anumite regiuni ale țării și în sezonul agricol 2026, Administrația Națională de Meteorologie (ANM) 1 raportând în luna iulie secetă pedologică moderată până la severă în mai multe zone agricole, iar Observatorul European pentru Secetă (EDO) 2 identificând agravarea condițiilor de secetă în anumite părți ale României pe parcursul anului 2026.
Pentru a face față acestor provocări este nevoie de mai mult decât metode convenționale. Este nevoie de inovație bazată pe cunoașterea locală, testată în teren și adaptată realităților fiecărei ferme.