Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată De ce a decis CCR să amâne verdictul dintre Bolojan și magistrați Curtea Constituțională a României a decis joi să amâne pentru data de 23 septembrie soluționarea conflictului juridic de natură constituțională dintre Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție. Litigiul a ajuns pe masa judecătorilor constituționali în urma unei sesizări transmise de premierul Ilie Bolojan.
Judecătorii constituționali ar fi trebuit să analizeze joi, 16 iulie, cererea prin care Guvernul acuză instanța supremă că s-a substituit puterii executive și celei legislative în privința gestionării banilor publici. Prin amânarea decisă de CCR, verdictul în disputa dintre cele două puteri ale statului va fi pronunțat după vacanța judecătorească, la 23 septembrie. Disputa a izbucnit după ce Înalta Curte a dat în judecată Guvernul și Ministerul Finanțelor, solicitând alocarea tuturor sumelor necesare pentru achitarea drepturilor salariale restante ale judecătorilor și ale altor angajați din sistemul judiciar, stabilite prin hotărâri executorii și scadente în 2026.
Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis în primă instanță acțiunea ÎCCJ și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să efectueze demersurile bugetare necesare, inclusiv o rectificare bugetară, dacă este cazul. Instanța a stabilit un termen de zece zile de la rămânerea definitivă a hotărârii pentru punerea sa în executare . Pentru fiecare zi de întârziere a fost prevăzută o penalitate de 1% din suma datorată, precum și o amendă zilnică aplicată celor două instituții.
Miza financiară a procesului este estimată la aproximativ 5,2 miliarde de lei, sumă care include restanțele salariale, dobânzile și penalitățile. Guvernul a atacat sentința cu recurs, iar Înalta Curte a amânat pronunțarea în acest dosar pentru 23 iulie. Premierul Ilie Bolojan a anunțat pe 2 iulie sesizarea Curții Constituționale, susținând că instanța de judecată și-ar fi depășit competențele și s-ar fi substituit Guvernului și Parlamentului în materie bugetară.
Executivul susține că elaborarea și rectificarea bugetului de stat, precum și alocarea fondurilor publice sunt atribuții ale puterii executive și legislative, iar o instanță nu poate obliga Guvernul să modifice bugetul într-un anumit mod. „Puterea judecătorească nu are nici competența tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat”, declara Bolojan după ședința în care Guvernul a aprobat sesizarea CCR. Premierul a avertizat că penalitatea de 1% ar putea ajunge la aproximativ 48 de milioane de lei pe zi și că efectele bugetare totale ar putea fi și mai mari, în condițiile în care există solicitări similare și în cazul parchetelor.
Înalta Curte a respins acuzațiile Guvernului și a susținut că procesul urmărește executarea unor hotărâri judecătorești definitive, nu preluarea atribuțiilor bugetare ale Executivului. Conducerea instanței supreme a acuzat Guvernul că exercită presiuni asupra Justiției prin declarațiile publice făcute în timpul unui proces aflat încă pe rol. ÎCCJ a susținut că argumentele juridice trebuie prezentate și analizate în cadrul procedurilor judiciare, nu prin declarații publice ale uneia dintre părțile implicate în litigiu.
CCR urmează să stabilească pe 23 septembrie dacă demersurile Înaltei Curți au reprezentat o ingerință în atribuțiile constituționale ale Guvernului sau dacă Executivul trebuie să asigure fondurile necesare executării titlurilor salariale.