Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Canicula îți afectează creierul mai mult decât crezi Valurile de căldură nu provoacă doar disconfort fizic, ci influențează și modul în care gândim, reacționăm și ne controlăm emoțiile. Tot mai multe cercetări, printre care și studii recente ale MIT, arată că temperaturile extreme pot reduce capacitatea de concentrare, pot influența comportamentul și pot agrava afecțiunile psihice — iar oamenii de știință încep abia acum să înțeleagă exact prin ce mecanisme se întâmplă acest lucru.
Organismul uman depune un efort considerabil pentru a-și menține temperatura internă în limite normale. Vasele de sânge se dilată pentru a elimina căldura prin piele, iar inima pompează mai intens pentru a susține acest proces. Această activitate suplimentară înseamnă un consum mai mare de energie și poate genera oboseală, senzația de epuizare și o toleranță mai scăzută la stres.
Susan Albers, psiholog clinician la Cleveland Clinic, a explicat pentru Euronews Health tiparul observat de specialiști: „Cercetările arată că în zilele mai călduroase, ratele de agresivitate , furie la volan, violență și chiar vizite la camera de gardă din cauza problemelor de sănătate mintală tind să crească. ” Psihologii atrag atenția că oamenii confundă adesea reacțiile fiziologice produse de căldură cu reacțiile emoționale — ritmul cardiac accelerat și respirația mai dificilă pot fi interpretate de creier drept semne de furie sau anxietate, ceea ce amplifică senzația de nervozitate. Cercetătorii încearcă în continuare să stabilească mecanismele exacte prin care căldura afectează funcționarea creierului.
Catherine Thompson, psiholog specializat în cogniție la Liverpool Hope University, care studiază efectele căldurii asupra pompierilor, a constatat că, după expunerea la temperaturi foarte ridicate, participanții la studiile sale întâmpină dificultăți vizibile în menținerea atenției și în procesarea informațiilor. Experimentele realizate pe animale sugerează că expunerea la căldură modifică nivelul unor neurotransmițători, inclusiv al serotoninei, și ar putea afecta comunicarea dintre rețelele neuronale, precum și alimentarea cu oxigen a celulelor nervoase — mecanisme care rămân însă de confirmat prin studii suplimentare pe oameni. Sebastian Karl, medic la Departamentul de Psihiatrie și Psihoterapie al Institutului Central de Sănătate Mintală din Mannheim, adaugă că pot fi implicate și modificări inflamatorii la nivelul creierului, alături de schimbări în echilibrul neurotransmițătorilor.
Un alt efect important al caniculei este deteriorarea calității somnului. Nopțile tropicale, în care temperatura rămâne foarte ridicată, reduc durata și profunzimea somnului. Lipsa odihnei afectează memoria, atenția și capacitatea de a lua decizii, iar în ziua următoare oamenii sunt mai impulsivi și reacționează mai greu la situațiile stresante.
Această combinație dintre temperaturile ridicate și somnul insuficient explică de ce, în perioadele de caniculă, conflictele cotidiene apar mai ușor. Copiii și persoanele în vârstă suportă mai greu temperaturile extreme, deoarece organismul lor reglează mai dificil căldura. Marie Standl, cercetătoare la Helmholtz Munich, subliniază că, atunci când vine vorba despre efectele căldurii, copiii „nu sunt adulți în miniatură” — sistemul lor de termoreglare funcționează diferit.
Unele cercetări sugerează chiar că expunerea copiilor foarte mici la temperaturi extreme ar putea influența dezvoltarea creierului, iar copiii născuți în 2020 ar putea traversa de aproximativ șapte ori mai multe episoade de caniculă decât bunicii lor, pe fondul schimbărilor climatice. Sensibilitatea diferă și în funcție de caracteristicile individuale: persoanele cu un nivel ridicat de nevroticism — una dintre cele cinci mari trăsături de personalitate analizate în psihologie — par să reacționeze mai intens la stresul provocat de temperaturile ridicate.