Terminalul de cereale operat de Comvex în Portul Constanța poate depozita cu aproximativ 20% mai mult decât până acum. Compania a anunțat încheierea financiară a proiectului prin care a construit cinci noi celule metalice de depozitare la Dana 80, în Constanța Nord, cu bani europeni și de la bugetul de stat. Este a doua etapă de extindere a terminalului și vizează în primul rând cerealele venite din Ucraina, marfă care trece prin portul românesc în volume mari de când Rusia a blocat rutele maritime ucrainene.
Fiecare dintre cele cinci celule, amplasate în capătul de est al terminalului, are o capacitate de 5.900 de tone. Împreună adaugă 29.500 de tone de spațiu de depozitare. Pe lângă silozuri, investiția cuprinde un sistem complet automatizat de manipulare și transfer al cerealelor, legat de infrastructura existentă. Potrivit companiei, astfel se scurtează operațiunile de încărcare, descărcare și transfer al mărfurilor. Pentru un terminal de cereale, aceste operațiuni stabilesc cât stă o navă la cheu și cât costă escala.
Proiectul a costat în total 66.052.324,27 lei, cu TVA. Fondul de Coeziune a acoperit 16.202.077,48 lei, iar bugetul național a contribuit cu încă 16.202.077,48 lei, ambele sume nerambursabile. Restul, de aproximativ 33,6 milioane de lei, a venit din fondurile proprii ale Comvex. Asta înseamnă că banii publici au acoperit mai puțin de jumătate din costul final. Contractul de finanțare, cu numărul 68, a fost semnat pe 18 noiembrie 2024 cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, care este Autoritate de Management pentru Programul Transport 2021-2027. Lucrările s-au încheiat pe 12 iunie 2026.
Finanțarea a venit dintr-un apel cu o destinație precisă: investiții în suprastructura portuară, adică echipamente de încărcare, descărcare și depozitare, care să reducă aglomerația din porturile românești după blocarea căilor navale din Ucraina. Comvex spune că principalii beneficiari sunt producătorii și comercianții ucraineni de cereale, dar și armatorii care operează nave de mare capacitate. Aceste nave au nevoie de adâncimi mari la cheu, iar terminalul din Constanța Nord le poate primi.
Investiția se bazează pe ideea că fluxul de cereale ucrainene prin Constanța va continua. Atâta timp cât exporturile Ucrainei depind de rute alternative, capacitatea suplimentară ajută direct terminalul și portul. Dacă porturile ucrainene ar reveni la funcționare normală, operatorii de la Constanța ar trebui să găsească alte surse de marfă pentru noile silozuri. Atunci s-ar vedea dacă proiectul a fost o soluție pentru o criză sau o investiție care aduce câștiguri și pe termen lung. Cerealele din România și din regiune ar putea fi o astfel de sursă.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original