Comisia Europeană: Veniturile bugetare ale României vor ajunge în 2026 la cel mai ridicat nivel din ultimii ani, aproape 37% din PIB. Dar costul datoriei se dublează, cu dobânzi de 3% din PIB Veniturile bugetare ale României sunt estimate să urce la 36,7% din PIB în 2026, cel mai ridicat nivel din ultimii ani şi peste media de aproximativ 34% din PIB înregistrată în perioada 2020-2025, conform Raportului de Convergenţă 2026 al Comisiei Europene.
Creşterea este susţinută în principal de majorarea TVA şi a accizelor, creşterea impozitului pe dividende, taxarea mai ridicată a proprietăţilor şi a autovehiculelor poluante, precum şi de extinderea contribuţiilor la sănătate pentru pensiile mai mari. Datele Comisiei arată că ponderea veniturilor bugetare în PIB a crescut gradual în ultimii ani, de la 32,4% în 2020 la 34% în 2024 şi 35,4% în 2025. Pentru 2026 este estimat un nou salt, până la 36,7% din PIB, nivel care nu apare în niciunul dintre anii analizaţi de Comisie şi care marchează o schimbare semnificativă faţă de modelul fiscal al ultimului deceniu, când România s-a situat constant printre statele UE cu cele mai reduse venituri bugetare raportate la PIB.
Datele Comisiei arată că presiunea fiscală va continua să crească, de la 29,4% din PIB în 2025 la 30,4% din PIB în 2026 şi 30,5% din PIB în 2027. În paralel, cheltuielile bugetare totale ar urma să scadă uşor, de la 43,3% din PIB în 2025 la 42,9% din PIB în 2026. Pe de altă parte, Comisia estimează că investiţiile publice vor atinge un nivel de aproape 7% din PIB, susţinute în principal din fonduri europene şi din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
Pe fondul acestor măsuri, deficitul bugetar este prognozat să se reducă de la 7,9% din PIB în 2025 la 6,2% din PIB în 2026 şi la 5,8% din PIB în 2027. Chiar şi în aceste condiţii, România rămâne ţara cu unul dintre cele mai ridicate deficite bugetare din Uniunea Europeană. Raportul evidenţiază şi o îmbunătăţire a deficitului primar, care ar urma să scadă de la 5% din PIB în 2025 la 3,2% din PIB în 2026 şi 2,8% din PIB în 2027.
În schimb, povara datoriei publice continuă să crească. După ce a urcat de la 49,3% din PIB în 2023 la 54,8% în 2024 şi 59,3% în 2025, datoria guvernamentală brută este estimată să depăşească pragul de 60% din PIB în 2026, ajungând la 61,6%, pentru ca în 2027 să urce la 63,4% din PIB. Totodată, costurile cu dobânzile continuă să se majoreze.
Cheltuielile cu dobânzile sunt estimate la 3% din PIB în 2026 şi 2027, faţă de 2,8% din PIB în 2025 şi doar 1,5% din PIB în perioada 2021-2022. Instituţia avertizează că situaţia fiscală a României rămâne fragilă, iar atingerea ţintelor bugetare va depinde de implementarea integrală a măsurilor fiscale şi de menţinerea disciplinei în cheltuirea banului public. Datoria publică a României ar putea ajunge la 90% din PIB Comisia Europeană avertizează că riscurile privind sustenabilitatea datoriei publice a României sunt ridicate pe termen mediu, iar datoria guvernamentală ar putea creşte de la aproximativ 59% din PIB în 2025 la circa 90% din PIB în 2036.
Scenariul utilizat de Comisie în Raportul de Convergenţă publicat miercuri presupune că deficitul primar structural va scădea de la 4,7% din PIB în 2025 la 2,3% din PIB în 2026 şi va rămâne la acest nivel pe întreaga perioadă de proiecţie. Chiar şi în aceste condiţii, nivelul datoriei continuă să urce constant în următorul deceniu. Raportul subliniază că situaţia este sensibilă la eventuale şocuri macroeconomice.
Dacă diferenţa dintre costul finanţării şi ritmul de creştere economică s-ar deteriora cu un punct procentual faţă de scenariul de bază, nivelul datoriei publice din 2036 ar fi cu încă 7 puncte procentuale mai mare decât cel estimat în acest moment. Comisia identifică mai mulţi factori care amplifică riscurile fiscale ale României.