România va afla pe 5 noiembrie, la București, cât de mult contează în negocierile pentru bugetul european 2028–2034, o dezbatere în care miza este chiar dimensiunea fondurilor agricole. Clubul Fermierilor Români (CFRO) organizează la Radisson Blu Hotel Conferința Națională AGRI4FUTURE: România – Obiectiv 2035, iar analiza proprie a organizatorilor arată că alocarea țării pentru agricultură ar putea scădea de la 21,6 la 16,57 miliarde de euro.
Pe lista invitaților se află comisarul european pentru agricultură Christophe Hansen (prin mesaj video), directorul general DG AGRI Elisabeth Werner și vicepreședintele executiv al Comisiei Europene Roxana Mînzatu. Din partea autorităților de la București vor fi prezenți ministrul agriculturii, Florin Barbu, și ministrul finanțelor, Alexandru Nazare, iar printre participanți se numără și Banca Mondială și BERD. Evenimentul este deschis de Alexander Degianski, președintele CFRO, și de directorul executiv Florian Ciolacu, alături de consilierul prezidențial Radu Burnete, care transmite un mesaj din partea Președintelui României. Sesiunile sunt moderate de Florian Ciolacu și Andreea Stroe (AgroJurnal, Digi24).
Momentul nu e ales întâmplător. Propunerea Comisiei privind noul Cadru Financiar Multianual și reforma PAC de după 2027 modifică structura plăților directe și a dezvoltării rurale, iar întrebarea de fond, cum o formulează organizatorii, este ce poziție are România în aceste negocieri și cine o susține. Discuțiile sunt organizate în patru sesiuni: reforma PAC, securitatea alimentară pe Flancul Estic al UE și NATO, finanțarea fermelor, precum și tehnologia și înnoirea generațională.
Prima sesiune, programată între 10:30 și 12:00, e un dialog România–UE despre cadrul european al agriculturii viitorului. Pe agendă sunt reforma PAC 2028–2034, noul buget multianual, convergența plăților directe, extinderea UE spre Republica Moldova și Ucraina, acordurile comerciale cu state terțe, irigațiile și simplificarea birocrației. Participă și vicepreședintele Parlamentului European Victor Negrescu (mesaj video), europarlamentara Maria Grapini, Jurgen Tack din partea Organizației Europene a Proprietarilor de Terenuri (ELO), senatorul și fostul viceprim-ministru Tánczos Barna și Holger Kray, de la Banca Mondială, online. Prof. univ. dr. Gavril Ștefan, prorector al USV Iași, prezintă un model economico-financiar pentru reziliența și competitivitatea agriculturii. De la 12:15 la 13:00 urmează o sesiune specială despre securitatea lanțului agroalimentar pe Flancul Estic.
Cifrele invocate de organizatori explică de ce România intră în negocieri cu argumente grele. Deficitul de finanțare a agriculturii românești era de 11,4 miliarde de euro în 2022, cel mai mare din UE, față de circa 62 de miliarde la nivelul Uniunii. Doar 0,03% dintre fermele românești sunt digitalizate, iar țara exportă încă două treimi din cereale neprocesate. La nivel european, numărul fermelor a scăzut cu 37% între 2005 și 2020 (5,3 milioane de ferme mai puțin), iar vârsta medie a fermierilor a urcat cu 10 ani, la 56. Veniturile fermierilor europeni reprezintă 40% din salariul mediu, după o scădere de 12% a venitului mediu la hectar în ultimii 20 de ani și o creștere de 30% a datoriilor. Costurile fermelor (salarii, inputuri, motorină) au crescut cu 300% din 2007 până azi, în timp ce prețul cerealelor a urcat cu doar 15%.
Sursă text și foto: Transilvania Business — articolul original