Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a publicat marți, pe pagina sa de Facebook, un document dedicat unuia dintre cele mai răspândite mituri despre perioada comunistă, cel potrivit căruia România ar fi avut o industrie puternică, capabilă să producă aproape orice, de la obiecte de uz casnic până la avioane. Documentul prezentat de CNSAS explică, de fapt, realitatea din spatele acestei imagini idealizate, în contrast cu informațiile economice și cu rapoartele existente în arhivele fostei Securități.
Potrivit instituției, industria comunistă românească era construită în jurul industriei grele și petrochimiei, „dezvoltate disproporționat și fără o logică a pieței. România importa materie primă pe valută forte (petrol, minereuri) și exporta produse finite ieftine sau de slabă calitate. „Discursul nostalgic idealizează adesea industria din perioada comunistă, prezentând-o ca pe o epocă de aur a independenței economice, în care România producea de toate, de la agrafe la avioane.
În realitate, succesul raportat de propaganda regimului Ceaușescu a fost o iluzie contrazisă grav de cifrele economice ascunse publicului. Modelul comunist s-a bazat pe industria grea și petrochimie, dezvoltate disproporționat și fără o logică a pieței. România importa materie primă pe valută forte (petrol, minereuri) și exporta produse finite ieftine sau de slabă calitate, adesea în pierdere, doar pentru a raporta îndeplinirea planului cincinal.
De exemplu, prelucrarea țițeiului în combinate mamut aducea pierderi nete la fiecare tonă, procesul fiind un generator masiv de «muncă în zadar». ”, a transmis CNSAS. Potrivit documentului, situația s-a agravat în anii 80, după ce fostul președinte Nicolae Ceaușescu a decis să nu mai contracteze creditele externe.
Lipsa finanțării a dus la blocarea aproape completă a modernizării fabricilor. CNSAS s spus că menținerea în funcțiune a marilor platforme industriale a devenit tot mai dificilă, mai ales din cauza consumului foarte mare de energie. Pentru a alimenta aceste unități, regimul a recurs la raționalizarea resurselor energetice, iar aceasta măsură a afectat atât populația, cât și întreprinderile.
„După refuzul lui Ceaușescu de a mai contracta credite externe în anii 80, modernizarea fabricilor a fost aproape complet oprită. Tehnologia a rămas blocată la nivelul anilor 60-70. Pentru a menține în funcțiune mastodonții industriali energofagi, regimul a recurs la raționalizarea drastică a resurselor energetice destinate atât populației cât şi… întreprinderilor.
Există rapoarte ale Securităţii care semnalau, de exemplu, compromiterea şarjelor în turnătorii deoarece se întrerupea (programat sau nu) alimentarea cu curentul electric. Energia electrică şi termică au fost tăiate pentru cetățeni, totul pentru a alimenta uzine care produceau, în cel mai bun caz, stocuri nevândute de mărfuri. ”, a transmis CNSAS.
Ce arătau rapoartele Securității în 1989 Potrivit documentului din toamna anului 1989, cu doar câteva luni înainte de prăbușirea regimului comunist, existau problemele economice grave cu care se confruntau marile platforme industriale. Potrivit instituției, rapoartele indicau o „degradare accentuată a stării de spirit în rândul muncitorilor, fenomen declanșat direct de neajunsurile materiale zilnice. „Documentul pe care îl prezentăm, din toamna anului 1989, oferă o perspectivă sumbră asupra colapsului economic structural care afecta marile platforme industriale din România comunistă, chiar în ajunul prăbușirii regimului.
Principala problemă identificată de organele de securitate este degradarea accentuată a stării de spirit în rândul muncitorilor, fenomen declanșat direct de neajunsurile materiale zilnice și de scăderile drastice ale veniturilor, cauzate la rândul lor de neîndeplinirea sistematică a planului impus de la nivel central. Documentul scoate la iveală un cerc vicios al ineficienței economice, în care uzinele de renume, în cazul de faţă Întreprinderea de Autocamioane Braşov, erau complet paralizate din cauza blocajelor masive apărute pe lanțul de aprovizionare. ” Unul dintre exemplele prezentate este Întreprinderea de Autocamioane Brașov.
Potrivit documentului, activitatea fabricii era „afectată de blocajele masive apărute pe lanțul de aprovizionare, iar problemele unei singure întreprinderi puteau afecta întregul sistem industrial. Lipsa materiilor prime, a componentelor tehnice sau a altor produse necesare procesului de producție putea opri activitatea fabricilor care depindeau de acestea. „Relațiile de colaborare pe orizontală dintre întreprinderi erau complet disfuncționale, astfel că lipsa materiilor prime esențiale, a componentelor tehnice, a vopselelor, anvelopelor sau pieselor metalice speciale dintr-o fabrică bloca activitatea tuturor celorlalte unități dependente.
Acest efect de domino submina grav capacitatea de producție pentru piața internă și anula livrările destinate piețelor externe. Un alt aspect critic relevat este practica raportărilor false în documentele oficiale, o încercare disperată a conducerilor de a masca realitatea economică dezastruoasă în fața ministerelor și centralelor industriale. ”, transmite Consiliul.
Planurile erau raportate, chiar și atunci când producția nu exista Documentul prezentat de CNSAS descrie și un alt mecanism interesant prin care problemele economice erau ascunse la nivel central. Conducerile întreprinderilor recurgeau la raportări false pentru a prezenta o situație mai bună decât cea reală. Este evidențiat faptul că, din cauza lipsei banilor și a sprijinului de la centru, se ajungea treptat la acumularea unor datorii tot mai mari.
Întreprinderile ajungeau astfel să nu își poată respecta obligațiile de export. Potrivit CNSAS, problemele economice ajungeau în cele din urmă să fie suportate direct de muncitori, prin reducerea veniturilor și deteriorarea condițiilor materiale. „Din cauza lipsei sprijinului de la centru și a fondurilor pentru salarii, întreprinderile acumulau datorii uriașe, devenind incapabile să își onoreze exporturile planificate sau să recupereze bunurile deja afirmate fictiv ca fiind realizate în perioadele anterioare.
În final, presiunea nerealizărilor economice se răsfrângea direct asupra personalului muncitor, generând o stare profundă de nemulțumire generalizată din cauza diminuării constante a retribuțiilor, un indicator clar al fragilității regimului politic socialist care se îndrepta rapid spre un deznodământ inevitabil. ”, a transmis CNSAS.