Un apel public cere ca salariul minim brut pe economie să urce de la 4.325 la 5.000 de lei de la 1 ianuarie 2027, însoțit de un pachet de măsuri împotriva muncii la negru. Propunerea a fost făcută duminică, 25 octombrie 2026, și îl vizează direct pe Florin Manole. Nu este o decizie a Guvernului sau o inițiativă oficială, ci o poziție publică, venită din zona Clujului, cu argumente economice și cu o listă de soluții pe care autorul spune că le-a formulat cu ajutorul unui asistent AI.
Autorul amintește că a cerut același lucru acum un an și că a primit atunci mesaje ostile. Între timp, spune el, inflația a rămas la 8-10%, iar autoritățile evită chiar și să mai ofere prognoze. Miza ar fi dublă: păstrarea puterii de cumpărare și mutarea unei părți din economia gri în zona legală. Ca argument, el invocă date Eurostat potrivit cărora economia subterană din România ar reprezenta între 20% și 25% din PIB.
Prin majorarea propusă, netul ar crește de la aproximativ 2.700 la aproximativ 3.150 de lei. Ideea este că un venit legal decent, cu pensie și asigurări, ar face mai puțin atractivă varianta salariului minim completat pe sub mână. Autorul se așteaptă la reacții dure din partea patronilor din anumite sectoare, pe care îi acuză că preferă un salariu oficial mic, la care adaugă sume nedeclarate. Le reproșează și că cer, în același timp, scutiri, facilități și ajutoare de la stat.
Din cele zece măsuri anunțate, textul le detaliază pe primele nouă, iar ultima lipsește din sursă. Prima este chiar creșterea la 5.000 de lei brut. Urmează o perioadă de „albire fiscală” de șase luni, cu scutire de penalități și dobânzi pentru firmele care își aduc angajații în regulă în ReGES. Propunerea include și contracte flexibile de 2-8 ore, semnate electronic de pe telefon, ceea ce ar ajuta HORECA și saloanele. Orice sumă peste minim ar urma să fie plătită doar prin bancă, iar controalele ar fi făcute pe criterii de risc, cu un algoritm comun ITM, ANAF și ReGES, inspectori cu bodycam și proces-verbal digital.
Partea cea mai dură privește sancțiunile. Amenda ar fi de 10.000 de lei pentru fiecare angajat la prima abatere. La a doua ar urma 30.000 de lei și suspendarea activității pentru 30 de zile, iar la a treia dosar penal pe numele administratorului. Salariatul care dovedește munca la negru ar primi 25% din amenda încasată, cu protecție de doi ani împotriva concedierii abuzive. Pentru agricultură, construcții și curierat se propune un voucher digital de zilier de 75 de lei/zi, cu CAS și asigurare de accident incluse. Autorul recunoaște însă dilema Executivului: cu tot mai puțini angajați și tot mai mulți pensionari, nu e clar dacă prioritatea ar trebui să fie salariul minim sau pensia minimă, iar ajutoarele unice nu pot continua la nesfârșit.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original