♦ În pofida scăderii salariului real din cauza inflaţiei record din ultimii doi ani, tendinţa de creştere a salariilor a fost remarcabilă în ultimii cinci ani. În urmă cu cinci ani, puţin peste 595.
000 de români depăşeau pragul salariului lunar net de 1. 000 de euro, iar astăzi peste 1,5 milioane de salariaţi câştigă peste 1. 000 de euro net pe lună.
♦ Numărul total al contractelor de muncă a avansat cu 215. 300 în aceeaşi perioadă. ♦ Aproape toţi cei incluşi în această categorie sunt salariaţi cu normă întreagă.
În urmă cu cinci ani, puţin peste 595. 000 de români depăşeau pragul salariului lunar net de 1. 000 de euro, iar astăzi peste 1,5 milioane de salariaţi câştigă peste 1.
000 de euro net pe lună. Cu alte cuvinte, într-un interval de numai cinci ani, peste 920. 000 de angajaţi au intrat în această categorie, iar numărul lor s-a multiplicat de peste 2,5 ori, conform calculelor ZF făcute pe baza datelor Ministerului Muncii.
Dacă în septembrie 2020 doar 595. 052 de persoane depăşeau pragul de 8. 000 de lei brut, adică 4.
700 lei net, echivalentul a circa 1. 000 de euro la cursul valutar din acea lună, în 2025 peste 1,5 milioane de persoane se aflau peste pragul de 9. 000 de lei brut, respectiv circa 5.
200 de lei net, echivalentul a puţin peste 1. 000 de euro net pe lună. Practic, numărul angajaţilor cu salarii de peste 1.
000 de euro net a crescut de peste 2,5 ori într-un interval de cinci ani. În perioada septembrie 2025 – mai 2026, salariul mediu net pe economie a crescut cu 4,4%. Dacă am aplica această creştere la un salariu de 5.
200 de lei net, rezultă că în prezent pragul salarial de la care ar pleca analiza în anul 2026 ar fi de 5. 428 de lei, conform calculelor ZF făcute pe baza statisticilor INS. „În 2020, acest prag de 1.
000 euro net era semnificativ peste salariul mediu. Cinci ani mai târziu, în 2025, nivelul de 5. 000 lei net reprezenta aproximativ 90% din salariul mediu net naţional datorită faptului că numărul celor care ating acest prag a crescut.
Ca atare, s-a redus parţial diferenţa dintre salariul minim şi salariul mediu, cu efecte pozitive pentru salariaţii cu venituri mici“, a spus pentru ZF Raluca Pârvu, business manager în cadrul companiei de resurse umane BPI România. Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels ANCPI a pus în discuţie înlocuirea protecţiilor „fragmentate şi învechite“ împotriva atacurilor cibernetice din vara anului 2025, dar o licitaţie de 25 mil. lei menită să rezolve problemele a fost lansată doar la 17 zile după atacul din iulie 2026, care încă menţine instituţia blocată Bursă.
Tu ştii ce fac banii tăi de pensie privată? Doar 1. 840 din cei 56.
200 de români intraţi în Pilonul II în primul trimestru şi-au ales singuri fondul de pensii, restul fiind repartizaţi aleatoriu Bursă. Ultima oară când Bursa de Valori a câştigat mai mult ca acum într-un interval de 12 luni, adică 80%, a fost în 2005: atunci BET a urcat cu 140% De unde ne îmbrăcăm. Cât vând de fapt marile platforme chinezeşti de comerţ online Temu, Shein şi AliExpress în România?
Importul de haine din China merge spre 330 mil. euro Exporturile de îngheţată s-au dublat în ultimii doi ani World Mediatrans din Timiş: Ne dezvoltăm în Tunisia, Maroc şi Algeria, unde facem transport de componente auto Unii consumatori, industriali sau de talie mai mică, încep să anunţe măsuri voluntare de economisire a energiei. „Impactul combinat poate fi semnificativ.
Responsabilitatea nu e ceva abstract. “ Cine continuă să facă risipă? Cristian Păun, profesor universitar la ASE Bucureşti, despre investigaţia Consiliului Concurenţei privind ROBOR: Dacă cineva susţine că există o diferenţă între comportamentul ROBOR şi cel al unui preţ de piaţă, atunci această diferenţă trebuie demonstrată ca rezultat al unei înţelegeri între participanţi.