Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. HealthyLife InspiRO Life Flexibilitatea, noul ritm al muncii Travel Sportz Fashion Timp liber ENTR Evenimente G4Debate Orașul meu Green News COHERO4EU Ochii pe rețele Tech Trends Showcase FERMA DUTTON pe SkyShowtime Apă și Energie Investiții la bursa WizzTravel Feed Your Brain Beach Please! Sweet Movie Mercedes-Benz (e)Sprinter: succesul afacerii mele!
4Mind Sport 2024 Home » Articole » Climatologul Bogdan Antonescu, după noul record global de temperatură: „Un motiv clar de îngrijorare” / Valurile de căldură devin mai frecvente, mai intense și mai persistente, iar marile fluvii europene înregistrează debite excepțional de scăzute Climatologul Bogdan Antonescu, după noul record global de temperatură: „Un motiv clar de îngrijorare” / Valurile de căldură devin mai frecvente, mai intense și mai persistente, iar marile fluvii europene înregistrează debite excepțional de scăzute 10 sept. 2026 Alina Mihai • Articole –> SHARE: WhatsApp icon FOTO: Temperatura medie globală a aerului la suprafață (°C) pentru anii 2023 (portocaliu), 2024 (galben) și 2026 (roșu închis). Toți ceilalți ani din perioada 1940–2025 sunt reprezentați prin linii gri.
Sursa datelor: ERA5. Credit: C3S/ECMWF Adaugă-ne ca sursă preferată Urmărește-ne in Discover Ascultă articolul Noul record de temperatură înregistrat la nivel global în august 2026 – o temperatură medie de 16,96°C – nu este un eveniment izolat, ci face parte dintr-un tipar climatic în care valurile de căldură devin mai frecvente, mai intense și mai persistente, explică climatologul Bogdan Antonescu, interpretând datele Copernicus publicate astăzi. Cercetătorul spune că efectele depășesc simpla doborâre a unor recorduri și se resimt asupra sănătății, agriculturii și rezervelor de apă, într-un context în care și România s-a confruntat vizibil cu efectele secetei prin scăderea puternică a debitului Dunării, care a dus la închiderea consecutivă a ambelor reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă.
Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice (C3S) a comunicat, joi, că august 2026 a fost, la egalitate cu iulie 2023, cea mai caldă lună înregistrată vreodată la nivel global. Temperatura medie globală a aerului la suprafață a fost de 16,96°C, cu 0,85°C peste media perioadei 1991–2020 și cu aproximativ 1,65°C peste nivelul preindustrial estimat pentru 1850–1900. Iulie a fost prima lună în care temperatura globală a depășit din nou pragul de 1,5°C față de nivelul preindustrial, după noiembrie 2025.
Bogdan Antonescu, climatolog, lector la Facultatea de Fizică a Universității din București și cercetător la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, precizează că semnificația datelor nu stă doar în stabilirea unui nou record. „Un record de temperatură pentru august (și care se adaugă la seria tot mai lungă a recordurilor) este un motiv clar de îngrijorare pentru că efectele se simt dincolo de simpla doborâre a unui record”, explică Bogdan Antonescu, într-o analiză pentru Infoclima . Creșterea temperaturii medii globale modifică inclusiv caracteristicile valurilor de căldură, spune el.
„Pe măsură ce temperatura medie globală crește, valurile de căldură sunt observate mai des, aduc temperaturi mai ridicate și sunt mai persistente comparativ cu deceniile anterioare”, arată acesta. Când temperaturile extreme sunt însoțite de perioade lungi de secetă, efectele se traduc direct asupra populației și economiei: valurile de căldură afectează sănătatea, în timp ce seceta poate determina creșterea costurilor prin impactul asupra agriculturii și rezervelor de apă, explică climatologul.