Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Hepta/ Compania Nuclearelectrica a comunicat oprirea controlată a Unității 2, la o zi după ce Unitatea 1 fusese scoasă din funcțiune din același motiv: seceta prelungită și scăderea drastică a debitului Dunării Pentru prima dată în istoria centralei nucleare de la Cernavodă, ambele reactoare sunt oprite în același timp, iar consecințele acestei decizii încep deja să se contureze pentru Sistemul Energetic Național. Oprirea nu este un accident, ci o măsură de siguranță impusă automat atunci când nivelul apei Dunării la aspirația pompelor de răcire scade sub pragul critic de -230 cm.
Fără această procedură, pompele riscă defecțiuni care ar putea bloca centrala pentru până la un an de zile. Compania Nuclearelectrica a comunicat oprirea controlată a Unității 2, la o zi după ce Unitatea 1 fusese scoasă din funcțiune din același motiv: seceta prelungită și scăderea drastică a debitului Dunării. Ministerul Energiei a precizat că este vorba despre proceduri „uzuale și preventive”, menite să pregătească oprirea în condiții sigure, și a dat asigurări că alimentarea populației și a operatorilor economici nu va fi afectată.
Directorul Centralei Nucleare Cernavodă, Romeo Urjan, a afirmat, marți, că Unitatea 2 de la Cernavodă va începe procedura de oprire controlată joi dimineață, la ora 7:00. „Această oprire nu este dictată de fenomene neașteptate sau de defecțiuni, ci reprezintă o hotărâre voluntară de reducere graduală a puterii”, a spus el, la Antena 3 CNN. „Unitatea 2 funcționează în acest moment în parametri normali, fără probleme de funcționare, vreau să menționez acest lucru în mod explicit.
Observând prognoza nivelului Dunării, precum și parametrii pe care îi măsurăm în centrală, am luat hotărârea ca, joi dimineață, la ora 7:00, să începem procedura de oprire controlată. Această oprire nu este dictată de fenomene neașteptate sau de defecțiuni, ci reprezintă o hotărâre voluntară de reducere graduală a puterii, având ca scop protejarea echipamentelor și evitarea afectării inutile a acestora, precum și pregătirea sistemului pentru eliminarea celor 680 MW pe care îi producem în prezent”, a spus Romeo Urjan, directorul Centralei Nucleare Cernavodă. Din punct de vedere tehnic, procesul e lipsit de riscuri: reactorul este adus lin la zero, fără evenimente bruște.
Problema reală este alta — impactul asupra sistemului energetic. Fiecare unitate produce circa 700 MW, adică aproximativ 10% din necesarul național. Cu ambele oprite, România pierde aproape 20% din producția proprie de electricitate, motiv pentru care Guvernul a declarat stare de alertă energetică pe 30 de zile.
Vestea relativ bună este că repornirea tehnică nu e complicată. Directorul CNE Cernavodă, Romeo Urjan, a explicat că odată ce debitul e suficient, „repornirea unei unități nucleare nu este o problemă” — vorbim de 24-48 de ore până la resincronizarea în sistem. Analistul Dumitru Chisăliță confirmă un interval similar, de 24-36 de ore, cu mențiunea că trebuie parcurse integral procedurile stricte de siguranță.
Condiția obligatorie rămâne însă revenirea stabilă a fluxului Dunării, nu doar o creștere temporară de câțiva centimetri. Pentru Unitatea 1, oprită încă din 28 iulie, prognozele INHGA indică o posibilă creștere semnificativă a debitului abia după 24-26 august 2026, ceea ce înseamnă că așteptarea reală se poate întinde pe săptămâni, dacă seceta persistă. Potrivit lui Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, România „pierde 20% dintr-o capacitate securitară” — adică o sursă stabilă, independentă de vânt, soare sau oră din zi.
El estimează că importurile vor urca spre 3. 000-3. 200 MW, aproape de limita maximă tehnică dinspre vestul și sudul țării, iar diferențele de preț dintre orele cu cerere mică și cele cu cerere mare vor continua să crească.