Centrul de mari arşi de la Timişoara, investiţie de 66 mil. euro, primul proiect de acest tip realizat în România după Revoluţie, a trecut de faza de şantier iar toamna aceasta se va face recepţia proiectului.
Investiţia vine după mai bine de un deceniu în care infrastructura pentru marii arşi a rămas una dintre marile restanţe ale sistemului medical. Noua clădire are cinci niveluri şi este conectată cu infrastructura medicală existentă, fiind integrat în Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Pius Brînzeu“. Centrul include 12 paturi pentru mari arşi, şase rezerve pentru pacienţi cu arsuri intermediare şi postcritici, cinci paturi pentru microchirurgie şi chirurgie reconstructivă şi o secţie de ATI cu 27 de paturi.
După Colectiv, explozia de la Crevedia şi alte tragedii, sistemul medical românesc va avea prima mare unitate dedicată arsurilor severe. Lucrările la acest centru au început în 2023, iar construcţia a fost realizată de Construcţii Erbaşu, controlată de Cristian Erbaşu, companie care are în portofoliu mai multe proiecte importante de infrastructură medicală, inclusiv Institutul Regional de Oncologie Timişoara şi spitalul regional din Craiova (în asociere). Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels Un nou tool ZF Corporate.
Cum arată foaia de parcurs a fiecărei companii din top 1. 000 cele mai mari din România. Un clic, opt ani, o „fişă de business“.
Ce spune ea Fostul cancelar german Angela Merkel, la Bucureşti: În criza din 2008 – 2009, băncile americane şi britanice au dus lumea pe marginea prăpastiei. Încrederea oarbă în economia capitalistă de piaţă s-a zdruncinat atunci. Astăzi privesc cu îngrijorare investiţiile foarte mari în inteligenţa artificială şi în centrele de calcul Cum au reuşit băncile să facă profit şi în condiţii de recesiune şi creditare lentă: Veniturile din dobânzi sunt mai mult decât duble faţă de cheltuielile cu dobânzile.
Câştigul suplimentar din dobânzi: circa 15 mld. lei HoReCa a pierdut 25. 000 de angajaţi într-un an, 10% din total.
Federaţia Patronatelor din Industria Ospitalităţii propune zece măsuri de salvare Harta antreprenoriatului european: 65% din toate firmele din România sunt afaceri de familie. E una dintre cele mai mici ponderi din Europa. Ce este însă o afacere de familie?
Care e definiţia? Premieră în energia României. Un grup de consumatori, fără nicio unitate de producţie, sub coordonarea Transelectrica, a contribuit la echilibrarea sistemului.
Cum e posibil? Pe scurt, la comanda Transelectrica, consumatorii îşi pot reduce sau creşte consumul într-un interval anume, pentru a echilibra sistemul şi sunt recompensaţi pentru aceasta Centrul de mari arşi de la Timişoara, o investiţie de 66 mil. euro, primul proiect de acest tip realizat în România după Revoluţie, aşteaptă recepţia toamna aceasta Bursă.
Finanţe personale. Investitorii intră în septembrie după cel mai slab august al bursei din 2015 încoace În plină criză energetică, România a depăşit deja punerile nete în funcţiune din tot anul 2025. Plus 1.
000 MW verzi, iar borna de 1 GW în stocare a fost spulberată. Investiţiile merg înainte Bursă. Electroalfa ar putea intra în indicele BET la următoarea revizuire, cel mai probabil în locul Sphera Franchise Group, estimează analiştii BT Capital Partners CEC Bank pentru afaceri româneşti.
Eduard Luncan, FEL România, cea mai mare organizaţie naţională de tineri energeticieni: Avem circa 346. 000 de prosumatori, iar o treime au stocare. Prosumatorii pot ajuta foarte mult sistemul, dar trebuie să ştim cum să îi folosim.
Iar pentru asta avem nevoie de digitalizare şi reţele Alexandru Matieş, Agritehnica Mara, un antreprenor care a investit în producţie agricolă şi procesare, despre relaţia cu marile reţele: Am uzat multe perechi de pantofi prin Bucureşti până să reuşim să ne listăm timid, pe alocuri.