Republica Moldova a primit una dintre cele mai clare aprecieri venite până acum de la Bruxelles. Marta Kos, comisarul european pentru extindere, a numit-o „cel mai bun elev din clasa mea”. Aprecierea nu înseamnă că Chișinăul este cel mai aproape de aderare. Înseamnă că, raportat la momentul în care a pornit, niciun alt candidat nu a avansat mai repede. Diferența contează: Moldova a intrat în cursă cu mulți ani după statele din Balcanii de Vest, dar este acum trecută de Comisie în grupul celor patru țări fruntașe, alături de Muntenegru, Albania și Ucraina.
Declarațiile, făcute într-un interviu pentru France24, vin într-un an pe care Kos îl numește fără ezitare „anul extinderii”. Argumentul ei este cifric: în primele nouă luni din 2026, Uniunea a deschis și a închis mai multe capitole de negociere decât în oricare alt an din ultimul sfert de secol. Ritmul contrastează cu blocajul de peste un deceniu. Ultima aderare a fost cea a Croației, în 2013, iar un nou stat membru nu este de așteptat înainte de 2028. Candidatul cu cele mai bune șanse să încheie această pauză este Muntenegru, care, potrivit comisarului, ar putea finaliza negocierile tehnice la sfârșitul acestui an.
Pentru Chișinău, mesajul are și o miză politică internă. Un vot de încredere atât de explicit din partea executivului european întărește tabăra pro-europeană și îi oferă un argument concret împotriva celor care spun că integrarea e o promisiune fără acoperire. Lauda nu garantează însă un calendar. Kos nu a dat nicio dată pentru Moldova, iar comparația cu Muntenegrul, care negociază de mai bine de un deceniu, arată cât de lungă poate fi distanța dintre progres și aderarea efectivă.
Interviul a lăsat să se vadă și cealaltă față a procesului: banii europeni depind strict de reforme. Pentru Balcani, Comisia ia în calcul redirecționarea a până la 330 de milioane de euro de la statele care rămân în urmă. Diferențele sunt uriașe. Muntenegru a implementat 91% din reformele asumate, în timp ce Bosnia și Herțegovina stă la zero, pentru că politicienii de acolo nu au reușit să ratifice două acorduri fără de care plățile nu pot fi făcute. „Uniunea Europeană nu este o organizație caritabilă”, a spus Kos. Avertismentul e valabil pentru toți candidații, Moldova inclusiv.
Cea mai dură critică a primit-o Serbia, candidată din 2012 și aflată de ani buni într-o relație tensionată cu Bruxelles-ul. Kos a anunțat că și-a anulat o vizită planificată la Belgrad după ce Ratko Mladić a fost glorificat la funeraliile sale, gest pe care l-a numit „cu adevărat inacceptabil”. Comisarul a spus că în procesul de aderare nu este loc pentru cultul criminalilor de război sau pentru negarea genocidului de la Srebrenica. Și a adăugat că unii lideri din regiune, în loc să vindece rănile trecutului, „pun sare pe ele”.
Luate împreună, mesajele Comisiei arată că extinderea nu mai este tratată ca un pachet regional, ci țară cu țară, după merit. Pentru statele care fac reforme, cum este Moldova, abordarea poate însemna o cale mai rapidă. Pentru cele care stagnează sau alunecă înapoi, înseamnă mai puțini bani și o ușă care se deschide mai greu.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original