Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins, în unanimitate, cererile a cinci judecători și foști judecători români care reclamau că statul nu le-a plătit integral despăgubirile stabilite prin hotărâri definitive, pentru diferențe salariale considerate discriminatorii. Decizia a stârnit joi, 22 octombrie 2026, o reacție politică dură din partea fostului premier Ilie Bolojan, președintele PNL, care a transformat-o într-un argument împotriva plății restanțelor către magistrați.
Cei cinci reclamanți s-au plâns la CEDO de neexecutarea integrală a unor hotărâri judecătorești prin care statul fusese obligat să le achite sume de bani drept despăgubire. Diferențele de remunerație fuseseră considerate discriminatorii în raport cu alte categorii de magistrați sau cu funcționari publici. Instanța de la Strasbourg nu a dat dreptate magistraților, deși în plan intern câștigaseră procesele.
Bolojan a afirmat că actualul Guvern va trebui să aleagă între a servi România și a servi „aristocrația bugetară”. În opinia lui, executivul primește acum „argumentul decisiv” pentru a tranșa o chestiune pe care o numește imorală și împovărătoare pentru români. Liderul liberal a susținut și că hotărârea CEDO arată că instanțele și-au depășit atribuțiile.
Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, are o lectură diferită. Instituția susține că procesul câștigat de ea împotriva Guvernului pe tema restanțelor salariale și decizia CEDO privesc chestiuni juridice distincte, deci una nu o anulează pe cealaltă.
Disputa rămâne deschisă: de interpretarea acestei deosebiri depinde dacă Executivul poate invoca hotărârea de la Strasbourg pentru a evita plata sumelor datorate magistraților, o factură care apasă pe un buget deja strâns.
Sursă text și foto: Radio România Târgu Mureș — articolul original