♦ Piaţa de birouri s-a dezgheţat faţă de 2025, dar companiile calculează acum fiecare metru pătrat şi nu mai acceptă clădiri ineficiente ♦ Biroul este dimensionat pentru prezenţă de două-trei zile pe săptămână. Piaţa de birouri din Bucureşti a intrat într-o etapă mai activă faţă de anul trecut, când deciziile de închiriere erau amânate, iar companiile priveau spaţiul de lucru strict ca pe o linie de cost care putea fi îngheţată.
Diferenţa faţă de 2025 este vizibilă în ritmul discuţiilor, spune Maria Jianu, leasing director la Speedwell Development, care a participat la emisiunea CEC Bank pentru afaceri româneşti. „În acest iunie, faţă de iunie 2025, lucrurile sunt mult mai tumultuoase, dar într-un sens pozitiv. Dacă anul trecut simţeam că totul este îngheţat şi că mediul de business înaintează cu frâna de mână trasă, acum pare că lucrurile s-au dezgheţat şi companiile sunt din ce în ce mai proactive“, a precizat Maria Jianu.
Revenirea cererii nu înseamnă însă şi relaxarea criteriilor. Dimpotrivă, chiriaşii au devenit mult mai atenţi la eficienţa clădirilor, la raportul dintre suprafaţa utilă şi cea comună şi la costurile operaţionale asociate, iar toleranţa pentru spaţii prost configurate a dispărut. „Dacă acum câţiva ani companiile erau dispuse, într-o oarecare măsură, să ierte anumite ineficienţe, acum nu mai este cazul.
Nu mai sunt dispuse să înghită add-on-uri foarte mari, adică clădiri ineficiente, cu spaţii comune foarte extinse. Se uită la planurile de etaj cu foarte mare precizie“, a explicat ea. În paralel, modul în care sunt gândite interioarele s-a schimbat radical.
Modelul hot desking, adoptat masiv în perioada pandemiei pentru optimizarea suprafeţei, s-a dovedit nefuncţional atunci când a fost aplicat fără structură, iar companiile au trecut la organizarea pe zone de activitate: zone de focus, zone de lucru individual, zone colaborative, la care se adaugă un număr mult mai mare de săli de şedinţă şi cabine telefonice decât în trecut, pentru că multe echipe din România deservesc regional şi petrec o parte importantă din zi în teleconferinţe. „Vedem într-adevăr dispariţia birourilor individuale, însă se compensează foarte mult cu aceste meeting roomuri, phone boothuri, zone închise, pe care poţi să le accesezi atunci când ai nevoie“, a precizat Maria Jianu. Efectul cel mai vizibil pentru piaţă este însă asupra suprafeţelor contractate.
Dacă densitatea considerată corectă înainte de pandemie era de un angajat la 10 metri pătraţi, acum companiile dimensionează biroul pornind de la prezenţa fizică reală, nu de la numărul total de angajaţi, iar media prezenţei este de circa trei zile pe săptămână, cu venire prin rotaţie. „Pentru 1. 000 de angajaţi ar avea nevoie de, să zicem, 10.
000 de metri pătraţi, însă închiriază jumătate din cât ar avea nevoie şi compensează prin lucrul hibrid. Officeul devine un serviciu: te duci acolo să faci ceva ce nu poţi să faci în altă parte“, a punctat ea. Speedwell construieşte în Pipera proiectul mixt Queens District, cu o clădire de birouri de 22.
500 de metri pătraţi, împărţită în două turnuri unite la etajele 2, 3 şi 4, ceea ce permite plăci de 3. 000 de metri pătraţi. Recepţia este programată în noiembrie 2027, iar primele companii ar urma să fie operaţionale din ianuarie 2028.
Gradul de închiriere se apropie de 30%, atât pe office, cât şi pe retail, iar cel mai mare contract semnat până acum este cu Strabag, care ia circa 4. 600 de metri pătraţi şi este în acelaşi timp antreprenorul general al proiectului. Parterul de 2.
500 de metri pătraţi a fost o prioritate în comercializare, pentru ca funcţiunile să fie deja active la livrare. Au fost semnate un salon de beauty şi un contract cu operatorul de food Spoonful, pentru aproape 600 de metri pătraţi, iar în discuţii avansate se află un brand de bakery şi specialty coffee, un kids club, o farmacie şi un spaţiu dedicat wellbeingului.