♦ Piaţa de birouri din Bucureşti transmite semnale pozitive pentru 2026, chiar dacă volumul total al închirierilor a scăzut uşor în prima jumătate a anului, la circa 102. 000 mp.
Cererea netă, indicatorul care reflectă cel mai bine dinamica reală a pieţei, a urcat cu 13% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, semn că tot mai multe companii caută noi spaţii de birouri. „Volumul total de închirieri a ajuns la aproximativ 102. 000 mp, o scădere cu 9% faţă de anul trecut.
Însă cererea netă a crescut cu 13% faţă de 2025, atingând 71. 000 mp. Acest lucru ne arată clar că activitatea companiilor este susţinută şi că există în continuare apetit pentru spaţii noi, nu doar pentru relocări“, a spus Mădălina Marinescu în cadrul emisiunii CEC Bank pentru afaceri româneşti, un proiect ZF şi CEC Bank.
Relocările au reprezentat 34% din tranzacţii, restul de 66% fiind generat de activitate nouă: 24% închirieri noi, 22% extinderi şi 19% contracte de tip pre-lease. Pe industrii, IT&C-ul a rămas principalul generator de cerere, cu 35% din total, urmat de companiile din energie şi industrie, în timp ce sectorul financiar a avut o pondere de circa 11%. „Chiar dacă IT&C-ul suferă, tot el a fost motorul pieţei în aceste şase luni“, a punctat Mădălina Marinescu.
În dimensionarea spaţiilor, consultanţii Crosspoint pornesc de la gradul real de utilizare a birourilor. „În primul rând ne interesează numărul de angajaţi şi prezenţa lor la birou. Sunt firme care vin acum 2-3 zile pe săptămână, altele au prezenţă de 4 zile, altele deloc“, a explicat ea.
Chiriile au rămas în general stabile, însă presiunea pe bugetele chiriaşilor vine din altă parte. „Presiunea nu vine din chiria pe metru pătrat, ci din costurile de operare şi mentenanţă. Acestea influenţează costul total de ocupare“, a explicat Mădălina Marinescu.
Companiile analizează tot mai atent istoricul clădirilor şi predictibilitatea cheltuielilor: „Chiriaşii sunt din ce în ce mai atenţi la previziunile proprietarilor, la siguranţa că service charge-ul nu se va modifica cu 50 sau 100% de la un an la altul“. Pe partea de ofertă, două proiecte au termen de finalizare în acest an. „Avem One Technology District şi ARC Office Building, care, dacă îşi menţin calendarul de lucrări, vor aduce pe piaţă un stoc de spaţii moderne de aproximativ 50.
000 mp“, a spus ea, adăugând că, pentru perioada 2027-2029, proiectele aflate în dezvoltare vor mai aduce circa 160. 000 mp. Dincolo de acestea, nu sunt anunţate construcţii noi, iar dezvoltarea speculativă rămâne condiţionată de cererea pe pre-lease.
Zonele Floreasca – Barbu Văcărescu şi Centru-Vest rămân cele mai căutate din Capitală, urmate de centru, iar cererea se îndreaptă către clădirile noi de clasă A, cu acces la metrou. În lipsa produsului nou din zona centrală, unde gradul de neocupare este cel mai redus, Mădălina Marinescu vede potenţial în reconversia clădirilor vechi, precum proiectul AFI pe fosta clădire Bancorex. „Nu este un exemplu izolat, ci unul bun, care ar putea şi ar trebui să fie urmat şi de alţi investitori.
Avem clădiri poziţionate foarte bine, cu foarte mare potenţial, şi am putea avea rezultate frumoase şi cu clădirile de clasă B“, a spus Mădălina Marinescu. Sediile dedicate unui singur chiriaş, precum proiectul dezvoltat de One pentru Infineon, rămân însă cazuri punctuale. „Discutăm cu new entry-uri care ar avea nevoie de spaţii similare din punct de vedere al siguranţei şi al tehnologiei.
Nu am în momentul acesta un nume să dau, însă nu este exclus“, a precizat ea. Concurenţa vine şi dinspre oraşele regionale – Iaşi, Cluj, Timişoara şi, tot mai des, Braşov -, unde investitorii au început să se uite atât la clădiri noi, cât şi la cele vechi. Testul pieţei urmează însă după 2027, când expiră contractele mari semnate înainte de pandemie: „Vom vedea în 2027-2028 şi până în 2030 dacă firmele rămân sau nu la aceleaşi suprafeţe“.
Pentru a doua parte a anului, Crosspoint mizează pe continuarea trendului.