♦ Închiderea strâmtorii Ormuz şi criza gazului din Asia au expus fragilitatea lanţurilor lungi de aprovizionare şi mută achiziţiile de materiale către producători din regiune ♦ Piaţa plăcilor ceramice din România, de peste 300 mil. euro, e acoperită mai ales din importuri.
De la începutul lui martie, strâmtoarea Ormuz – prin care tranzitează circa o cincime din fluxurile mondiale de petrol şi gaz lichefiat – a fost închisă traficului maritim, pe fondul războiului din Iran, iar India, care îşi asigură peste jumătate din importurile de gaz petrolier lichefiat, a fost direct afectată. „Noi suntem un producător care livrează în câteva ore. Nu trebuie să aştepţi câteva luni şi suntem un producător care nu dispare pentru că se închide mâine strâmtoarea Ormuz, cum a fost cazul în lunile martie-aprilie“, spune Cătălin Rotaru, country manager al Izida Ceramica România, subsidiara locală a producătorului bulgar cu fabrica lângă Sofia, în emisiunea CEC Bank pentru afaceri româneşti.
„A fost deja un element de reaşezare în martie, când fluxurile de gaz şi de achiziţii au fost date peste cap. Fluxurile de gaz către India au dus la oprirea producţiei de acolo timp de o lună, la care se adaugă impactul asupra costului gazului la nivel european. Toate lucrurile astea au generat schimbări destul de mari în piaţa din Europa şi, implicit, din România“, adaugă el.
Comercial, proximitatea înseamnă predictibilitate, iar aceasta cântăreşte cel mai greu la clienţii profesionişti. „Pentru un şantier, după o cantitate ai nevoie să primeşti aceeaşi cantitate, cu aceeaşi culoare şi acelaşi ton. Nu poţi să te duci în China sau în India să o iei, dar din Bulgaria, de exemplu, o poţi avea în câteva ore.
Şi atunci jucătorii profesionişti, cei care finalizează ansambluri rezidenţiale, caută soluţii locale“, spune Cătălin Rotaru. Vânzările au depăşit 300 mil. euro în 2025, în creştere cu 10%, conform datelor INS citate de companie.
„Până la 1 august a fost una dintre cele mai bune perioade pentru consumul de ceramică, pentru că toată lumea a încercat să grăbească ritmul în care îşi termina apartamentele. Rezervările făcute pe locuinţe până la acel moment au beneficiat în continuare de regimul preferenţial, şi atunci tot anul 2025 a fost cumva un consum împrumutat din viitor pe ceramică. Acum, în trimestrul I, se vede deja o scădere a importurilor“, explică el.
Reţelele de bricolaj controlează 50-55% din vânzări, urmate de distribuitorii naţionali şi de showroomurile specializate. „În fiecare capitală de judeţ sau oraş de peste 75. 000 de locuitori există un jucător specializat care înţelege piaţa locală“, spune country managerul Izida.
Cererea s-a sofisticat – formatul de bază a migrat în zece ani de la 33×33 cm la 60×120 iar comportamentul de criză nu înseamnă renunţare, ci alegerea unui brand mai ieftin. „Există o tendinţă, datorată stresului financiar pe care îl simt clienţii finali, un down-trading. Oamenii renunţă poate la brandurile foarte mari, foarte cunoscute, dar nu fac compromisuri de calitate.
Se duc să cumpere un format 60×120, care anterior era asimilat doar unui brand high-end, de la un brand poate no-name, recent intrat pe piaţă, dar care garantează o calitate europeană şi predictibilitate la reaprovizionare“, afirmă Cătălin Rotaru. Creşterea costurilor cu mâna de lucru se simte şi pe piaţa ceramică, explică directorul – „acum 10 ani, costul serviciilor de montaj era aproximativ egal cu costul materialului. Acum este dublu.
Şi asta nu e doar la noi, se întâmplă în toată zona, şi în Grecia, pentru că e criză de specialişti. În România, dacă vrei să angajezi un meseriaş, te duci la un cost de 25-30 de euro pe metrul pătrat – doar montajul, fără adeziv, fără placă ceramică“, spune Cătălin Rotaru. „Cunosc ansambluri rezidenţiale unde viteza de livrare a apartamentelor e dată de numărul de montatori pe care dezvoltatorii au reuşit să-i găsească”, a explicat acesta.