♦ Inserarea unui strat cultural, creativ poate eleva valoarea unui produs made in Ro şi cu sprijinul corect devine o formă de competitivitate pentru România, spune Ovidiu Şandor, unul dintre cei mai puternici oameni din Timişoara, într-o discuţie cu CEC Bank pentru afaceri româneşti. Iar timingul ar fi perfect pentru că este vizbilă aprecierea internaţională de care se bucură artiştii români, de la zona de pictură contemporană la cinematografie sau literatură.
Cu o carieră multifaţetată, cu extensii în imobiliare, artă şi educaţie, Ovidiu Şandor se află pe ultima sută de metri cu finalizarea spaţiului expoziţional permanent din Timişoara care va deveni şi casa Art Encounters, fundaţia pe care omul de afaceri a lansat-o acum mai bine de un deceniu. „Intrăm cumva într-o nouă etapă în care transformăm clădirea în care activa parţial fundaţia. Acum dedicăm întreaga clădire proiectelor legate de artă şi artă contemporană ale fundaţiei şi transformăm această clădire într-un spaţiu expoziţional de tip muzeal.
Creăm astfel un spaţiu care ne permite să organizăm expoziţii de anvergură şi vom începe în această toamnă cu o deosebită expoziţie Picasso, cu 70 de lucrări care vin de la Musée Picasso, Antibes. Vorbim de pictură, desen, gravură, ceramică de Picasso“, spune Şandor, într-o conversaţie cu CEC Bank pentru afaceri româneşti. Dincolo de zona de expoziţie, spaţiul va avea o librărie, cu cataloage de artă sau publicaţii ale fundaţiei, obiecte de design, o bibliotecă de artă deschisă doritorilor.
De asemenea, spaţiul va găzdui şi o cafenea. „Cred că unicul mod în care ne putem dezvolta ca societate este prin educaţie şi încercăm prin acest pas să deschidem şi mai larg porţile programului nostru, să încurajăm şi mai mult, de la clase şcolare la familii cu copii, la adulţii care au deja curiozitate şi înclinaţii în zona culturală, să descopere universul artei vizuale şi artei contemporane. “ Iniţiativa lui Şandor vine într-un context foarte interesant pentru scena culturală a României, cu ani marcaţi de ascensiunea la nivel global a multor artişti locali.
Cel mai recent exemplu este Cristian Mungiu, care a câştigat Palme d’or pentru cel mai bun film la Festivalul de Film de la Cannes 2026 cu complexa dramă morală Fjord, în care joacă Sebastian Stan şi Renate Reinsve. Astfel, scenaristul şi regizorul român devine al zecelea cineast care câştigă râvnita distincţie de două ori – la 19 ani după prima sa victorie, obţinută cu „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile“. „Eu cred că în zona culturală România este într-un moment foarte interesant, atât în arta contemporană, cât şi în alte domenii culturale, cinematografie, arte performative şi aşa mai departe.
Vedem o creativitate care a devenit relevantă pe scena internaţională de artă. Cred că pentru cultura românească este un moment foarte interesant, cred că în acest moment cultura română ne reprezintă fantastic în lume. Nu trebuie să avem niciun fel de complex de inferioritate.
România are artişti foarte valoroşi, foarte relevanţi şi cred că e timpul să încurajăm toate aceste demersuri. “ Iar această încurajare poate fi sub forma unor politici publice, acolo unde administraţiile locale sunt din ce în ce mai vizibile, dar antreprenorii şi mediul de business au la rândul lor un rol esenţial în susţinerea acestui „moment“. De ce este necesar acest efort colectiv?
Pentru că zona de artă, de creativitate se poate transforma în competitivitate. „Dacă ne uităm la anumite ţări, acestea au reuşit să transforme cultura şi creativitatea lor într-un produs sau într-o plusvaloare adusă produselor lor. Îmi place să dau exemplu unei ţări precum Italia.
Ne place mobila italiană, ne place gresia italiană şi aşa mai departe. De ce ne place? Pentru că e un produs bine făcut, dar tehnic nu e mai bun decât cel din România, Polonia sau Spania.
Însă atunci când ai adăugat un strat cultural, un strat creativ, cumpărătorul e dispus să plătească un preţ mai mare, o plusvaloare.