♦ Bursa de la Bucureşti a urcat cu aproximativ 40% de la începutul anului, o performanţă de vis marcată într-o economie în contracţie. Prin definiţe, bursa este forward-looking, astfel că plasamentele viitoare se fac cu aşteptări optimiste.
Dar mai sunt câţiva factori care au mişcat bursa în ultima perioadă, spune Radu Hanga, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti (BVB), într-o discuţie la CEC Bank pentru afaceri româneşti. Creşterea apetitului pentru investiţiile la Bursă a cântărit mai greu în evaluarea companiilor listate decât criza politică, creşterea economică la limita recesiunii sau conflictele geopolitice. Şi de cele mai multe ori este necesar un eşalon de companii mari, în ultima perioadă cele din energie, care să performeze foarte bine, pentru a trage toată piaţa în sus.
„Da, contrastul este vizibil (între evoluţia economiei din ultima perioadă şi cea a BVB)“, spune Radu Hanga, într-o disucţie cu CEC Bank pentru afaceri româneşti. „Aş spune că pentru mine o explicaţie este în creşterea semnificativă a apetitutlui pentru investiţiile la Bursă, iar cel mai important indicator este numărul de conturi deschise. “ Dacă în 2019, primul trimestru se încheia cu circa 54.
000 de conturi deschise, anul acesta, la finalul aceleiaşi perioade, Bursa a ajuns la 300. 000 de conturi deschise. „Şi ritmul de creştere se menţine unul alert, adică în fiecare trimestru avem 10-15.
000 de noi conturi deschise, ceea ce înseamnă 10-15. 000 de investitori care vin către piaţă, îşi deschid cont şi investesc, cumpără. “ Cine sunt aceşti investitori?
Tinerii de 20 de ani, deşi mulţi sunt în zona de acumulare de informaţii despre bursă, de cele mai multe ori nu au neapărat resursele necesare pentru a investi, iar la peste 50-60 de ani de obicei începi să consumi din ceea ce ai acumulat. Astfel că o bună parte din noii investitori care aduc BVB-ului record după record vin din categoria de vârstă 30-50 de ani. „Pe de altă parte, uitându-ne la specificul economiei româneşti, mult din creşterea ultimilor ani a fost determinată de sectorul de tehnologie, unde şi câştigurile au fost semnificative, iar în zona de tehnologie sunt mulţi tineri.
Mă aştept ca o parte dintre tinerii aceştia, care au câştigat bine sau câştigă bine, să-şi fi alocat o parte din investiţii către Bursă, pentru că ei au în acelaşi timp şi accesul la informaţie. “ De altfel, spune Hanga, statisticile arată că centrul de greutate al Bursei se mută în zona de retail. „Adică investitorii mai mici încep să aibă o activitate mai importantă, un impact mai mare la Bursei.
“ Şeful Bursei mai spune că din cei 300. 000 de investitori, cam două treimi au o valoare medie a portofoliului mai mică de 20. 000 de euro.
„Trebuie să începem să înţelegem că Bursa nu este doar pentru sume mari. Până la urmă, principalul avantaj pe care îl are bursa este că poţi să investeşti şi sume mici. Şi aici, când vorbim despre sume, se mai produce un fenomen, care e un fenomen pe care îl vedem la nivel global, această creştere a interesului faţă de ETF-uri, fonduri de investiţii tranzacţionate, care fac şi mai accesibilă Bursa.
“ Pornind de la aceste evoluţii, întrebarea care este în mintea tuturor este cât va mai continua această creştere. Hanga precizează că este foarte greu să intuieşti cât va mai dura ascensiunea şi la fel de dificil este să intri la cumpărare pe o piaţă care scade din simplul motiv că nu vei şti niciodată cu siguranţă cât va mai continua scăderea. „Deci, aş zice că o abordare echilibrată e cea mai sănătoasă.
Şi un alt lucru pe care l-am văzut şi pe pieţele mature este tendinţa aceasta spre investiţiile periodice. Propune-ţi ca în fiecare lună să investeşti o anumită sumă, pentru că are un mare avantaj abordarea aceasta, îţi lungeşte perioada la care te uiţi“.