Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Festivalul Strada Armenească, dincolo de a fi un festival de muzică și alte arte, este o arhitectură în mișcare a diasporei Festivalul Strada Armenească a revenit între 1 și 3 august 2025 în Grădina Botanică „Dimitrie Brândză” din București, într-un moment în care revizitarea memoriei culturale devine mai mult decât un exercițiu identitar. Ajuns la cea de- a IX-a ediție , festivalul a adus în prim-plan patrimoniul viu al comunității armene din România și din diaspora, într-un context în care vocile minoritare recuperează simbolic terenul pierdut.
Ediția din acest an și-a propus să consolideze axa culturală București–Chișinău–Erevan, articulând-o printr-un program artistic ce reunește nume importante ale scenei internaționale din Armenia, Republica Moldova și România, dar și printr-o suită de evenimente conexe – expoziții, ateliere, gastronomie și dialoguri între generații. Timp de trei zile, Grădina Botanică a devenit un spațiu deschis în care tradițiile armenești se întâlnesc cu energiile contemporane ale orașului. Festivalul și-a păstrat structura polifonică, în care se împletesc concertul cu meșteșugul, memoria cu improvizația și ritualul cu experimentul artistic.
Publicul a putut asculta voci care aduc laolaltă trecutul și prezentul: de la fanfare legendare la poeți sonori ai muzicii urbane, de la cântece de dor la ritmuri care străbat granițele limbii. Festivalul Strada Armenească, dincolo de a fi un festival de muzică și alte arte, este o arhitectură în mișcare a diasporei. Un eveniment care vorbește despre supraviețuire culturală, despre adaptare și reinventare, dar și despre o bucurie profundă a întâlnirii – între comunități, teritorii și epoci.
Iată artiștii care au urcat pe scena festivalului între 1 și 3 august: Un fenomen muzical, Zdob și Zdub nu e doar o trupă, ci un statement cultural. De peste douăzeci de ani, îmbină punkul cu folclorul moldovenesc, într-un amestec exploziv, irezistibil și nefiltrat. Au cântat în deschidere pentru Red Hot Chili Peppers și Emir Kusturica, au urcat pe scenele marilor festivaluri europene – Sziget (Ungaria), Roskilde (Danemarca), Exit (Serbia), Eurosonic (Olanda) – și au participat de trei ori la Eurovision.
Albumul „450 de oi” a devenit clasic în estul Europei, iar „Trenulețul”, piesa care i-a adus din nou în finala Eurovision în 2022, este un simbol muzical al apropierii dintre Chișinău și București. Cu versuri jucăușe, satire sociale și un show live dezlănțuit, artiștii basarabeni vor urca pentru prima dată pe scena festivalului. Născută în satul Zece Prăjini, Fanfare Ciocârlia este poate cel mai cunoscut export muzical al României rurale, o trupă de suflători romi care a reconfigurat noțiunea de „world music”.
Cu un tempo amețitor și un sunet care pârjolește asfaltul, au ajuns pe scenele din Tokyo, New York, Paris sau Sydney, în peste 30 de ani de activitate. Albumul lor de debut, „Radio Pașcani” (1998), a fost urmat de o discografie consistentă, dar ceea ce i-a consacrat definitiv este prezența live: de neuitat, de neîmblânzit. Au apărut pe coloana sonoră a filmului „Borat”, au fost remixați de Basement Jaxx și au colaborat cu legende precum Goran Bregović sau Taraf de Haïdouks.
Muzica lor, pe cât de tradițională, pe atât de modernă în impactul său, este un manifest al libertății, al virtuozității și al bucuriei. Robin and the Backstabbers sunt o mitologie urbană în plină desfășurare. Născută în undergroundul românesc și ajunsă la apogeu pe scenele celor mai mari festivaluri românești (Electric Castle, Summer Well, ARTmania, Untold), trupa condusă de Andrei Robin Proca combină sonorități post-rock, blues, rock alternativ cu texte literare, dense, uneori onirice, alteori tăioase.
Seria de albume „Bacovia Overdrive” a devenit cult printre ascultătorii români, iar live-urile lor sunt mai aproape de performance art decât de concert în sens clasic.