Pe piețele financiare, costul banilor urcă la niveluri pe care mulți investitori nu le-au mai văzut de aproape două decenii. Randamentul titlurilor de stat americane pe zece ani a ajuns joi la 5,141% și părea să încheie ședința peste maximul de închidere din iulie 2007. În același timp, petrolul Brent a trecut de 105 dolari pe baril. Combinația e periculoasă: energie scumpă, dobânzi care ar putea crește din nou și burse care încep să cedeze după o perioadă de recorduri.
Scânteia a venit din date care, în alte condiții, ar fi fost primite ca vești bune. Indicii PMI publicați miercuri au arătat că economia americană rezistă mult mai bine decât se aștepta. Pentru piața de obligațiuni, asta înseamnă că Rezerva Federală are mai mult spațiu să strângă politica monetară. Vânzările de titluri de stat s-au extins pe toate piețele importante, notează Wall Street Journal, iar o licitație slabă de obligațiuni americane pe cinci ani a pus și mai multă presiune. Schimbarea de așteptări a fost rapidă: investitorii văd acum o probabilitate de 70,9% ca Fed să majoreze dobânda cu un sfert de punct procentual la ședința de luna viitoare, față de aproape 50% marți. Nici celelalte scadențe n-au scăpat. Randamentul la 30 de ani a urcat la 5,437%, cel mai ridicat nivel intraday din iunie 2004. În Japonia, randamentele pe zece ani au atins maxime nemaivăzute din 1996, iar cele din zona euro au crescut și ele.
Petrolul complică problema. În ultimele săptămâni, cotațiile au evoluat aproape în paralel cu randamentele americane, iar joi au primit un nou impuls din Orientul Mijlociu. Negocierile dintre Washington și Teheran nu avansează. Pe deasupra, comandantul militar Yahya Rahim Safavi, consilier al liderului suprem iranian, a declarat că Iranul ia în calcul extinderea conflictului către Oceanul Indian, potrivit AFP, care citează agenția Fars. Contractele Brent cu livrare în noiembrie au crescut cu 2%, iar WTI a urcat cu 1,6%, la 93,65 dolari pe baril. Pentru băncile centrale, e cel mai incomod scenariu: un șoc energetic care poate împinge inflația în sus exact când economia pare suficient de puternică pentru a suporta dobânzi mai mari.
Bursele au reacționat previzibil. La New York, contractele futures pe Nasdaq pierdeau 1% înainte de deschidere, deși indicele atinsese noi recorduri la începutul săptămânii. Companiile de tehnologie, evaluate pe baza unor profituri așteptate în viitor, sunt cele mai sensibile la creșterea dobânzilor. Meta scădea cu peste 2%, Intel cu 3%, iar Micron cu 1,9%. Futures pe S&P 500 cedau 0,6%, iar cele pe Dow Jones 0,35%. Separat, acțiunile MGM Resorts se prăbușeau cu peste 9% după ce Barry Diller și-a retras oferta pentru companie. Asia a închis pe roșu, iar în Europa indicele Stoxx 600 a pierdut 0,2%, trase în jos de bănci și de companiile dependente de prețul energiei.
Dolarul a câștigat din perspectiva unor dobânzi mai mari și a urcat la cel mai înalt nivel din ultimele opt săptămâni față de un coș de valute. Au pierdut, în schimb, activele care nu aduc randament. Bitcoinul și-a oprit raliul și a coborât sub 84.000 de dolari. Aurul a scăzut sub 4.300 de dolari uncia la New York, pentru prima dată de la începutul lui august. Când o obligațiune americană sigură oferă peste 5% pe an, metalul prețios și criptomonedele devin mai greu de justificat pentru investitori.
Efectele nu rămân pe Wall Street. Randamentele americane sunt reperul după care se stabilește costul împrumuturilor în toată lumea, iar un dolar puternic scumpește datoriile în valută ale economiilor emergente. Dacă Fed majorează efectiv dobânda luna viitoare, iar tensiunile dintre SUA și Iran țin petrolul peste 100 de dolari, guvernele și companiile care trebuie să se refinanțeze în lunile următoare vor plăti mai mult. Consumatorii vor simți aceeași presiune la pompă. Rămâne de văzut dacă următoarele date economice americane vor confirma această forță neașteptată sau vor aduce motive de calm.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original