Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Hepta/Marea Neagră nu e chiar atât de blândă – ce specii merită evitate la scăldat Litoralul românesc are reputația unei mări liniștite, conformă pentru familii – și, în mare parte, chiar este așa. Totuși, în apele Mării Negre trăiesc câteva specii pe care merită să le cunoști înainte de a intra la scăldat, pentru a evita o înțepătură dureroasă sau o alergie neplăcută.
Cea mai frecvent întâlnită specie de meduză pe litoralul românesc este Rhizostoma pulmo, cea mai mare meduză din Marea Neagră . Are formă de clopot, un diametru de 20-30 cm, 16 lobi marginali și opt organe de simț complexe, iar un exemplar adult poate ajunge la 50-60 cm lungime axială, cu un colorit alb-transparent, cu tente de albastru. Aceste meduze apar din abundență în apele de mică adâncime ale litoralului spre finalul verii (august-septembrie), perioada lor de maximă densitate, conform Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” din Constanța.
Vestea bună: cercetătorii de la „Grigore Antipa” confirmă că aceste meduze nu sunt periculoase pentru oameni – doar persoanele sensibile pot resimți iritații la contactul cu pielea, care dispar însă într-un timp scurt. Prezența lor pe litoral e un fenomen temporar, influențat de curenții marini, furtuni și creșterea temperaturii apei, și poate dura de la câteva ore la câteva zile. Pe lângă această specie, în Marea Neagră mai trăiesc și două specii de meduze ctenophore, carnivore, dar inofensive pentru om: Mnemiopsis leidyi, identificată pentru prima dată în anii 1980, și Beroe ovata, apărută după 1995 – ambele se hrănesc cu zooplancton și nu reprezintă un pericol la contactul cu pielea.
Spre deosebire de meduze, câteva specii de pești din Marea Neagră pot provoca înțepături dureroase, dacă sunt călcate sau atinse din greșeală: O veste bună pentru turiștii români: peștele-iepure (Lagocephalus sceleratus), specia care a creat probleme grave în Grecia și în alte zone ale Mediteranei – a pătruns acolo prin Canalul Suez -, nu poate ajunge în Marea Neagră, conform specialiștilor, astfel că litoralul românesc nu e expus acestui risc specific. Pe lângă meduze și pești veninoși, Marea Neagră mai găzduiește și alte viețuitoare cu potențial iritant: anemonele de mare și stelele de mare pot provoca reacții alergice sau iritații la contact direct, iar aricii de mare, care trăiesc pe fundul stâncos, au spini lungi și ascuțiți, capabili să pătrundă în piele și să provoace dureri intense sau, uneori, infecții locale. Acumulările de alge pe plajele litoralului românesc , frecvente vara, sunt considerate un fenomen natural și, în general, nu reprezintă un pericol pentru sănătatea publică.
Fenomenul se explică prin combinația dintre apa caldă, adâncimea mică de lângă țărm și aportul mare de nutrienți adus de Dunăre, care creează condiții ideale pentru dezvoltarea algelor – acestea sunt apoi smulse de curenți și aduse la mal. Există însă și un risc real, mai puțin vizibil: microalgele toxice. Cercetătorii de la Institutul de Cercetări Marine au identificat, de-a lungul timpului, mai multe specii de microalge cu potențial toxic în Marea Neagră, care secretă substanțe absorbite de scoici și midii.
În 2024, autoritățile sanitar-veterinare din Constanța au interzis temporar culegerea midiilor și rapanelor pe o porțiune întinsă a litoralului (de la Mangalia la Năvodari), după ce probele de apă au arătat un risc crescut de toxicitate, cauzat de prezența unei astfel de alge.