Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Secretul unei guri sănătoase poate începe din farfurie Sănătatea dinților și a gingiilor nu depinde doar de ceea ce evităm să mâncăm. Legumele, fructele, ceaiul, brânzeturile și produsele fermentate pot susține bacteriile benefice din gură și pot limita dezvoltarea microorganismelor asociate cariilor și afecțiunilor gingivale.
Toată lumea știe că dulciurile favorizează apariția cariilor. Mai puțin cunoscut este faptul că anumite alimente pot ajuta bacteriile „bune” din gură să țină sub control microorganismele dăunătoare. Cavitatea bucală găzduiește aproximativ 700 de specii de bacterii, alături de virusuri, ciuperci și alte microorganisme.
Împreună formează microbiomul oral, un ecosistem important atât pentru sănătatea gurii, cât și pentru starea generală a organismului. Fiecare zonă a gurii găzduiește comunități diferite de microorganisme. Unele preferă suprafața dinților, altele trăiesc pe limbă sau în spațiile dintre dinți și gingii .
Nu toate sunt dăunătoare. Bacterii precum Veillonella, Actinomyces, Neisseria și anumite specii de Streptococcus pot împiedica instalarea microorganismelor care provoacă boli. În schimb, Streptococcus mutans consumă zaharurile și le transformă în acizi care atacă smalțul dentar.
În timp, acest proces poate duce la apariția cariilor. O altă bacterie, Porphyromonas gingivalis, se dezvoltă în spațiile create între dinți și gingii atunci când igiena orală este deficitară. Este asociată cu bolile gingivale și este cercetată pentru posibile legături cu afecțiuni cardiovasculare, diabet, artrită reumatoidă și alte probleme de sănătate.
Aceste asocieri nu înseamnă însă că o anumită bacterie provoacă direct toate bolile respective. Cercetătorii încearcă încă să înțeleagă relația complexă dintre microbiomul oral și restul organismului. Probleme pot crea și carbohidrații rafinați, care sunt descompuși rapid în zaharuri în cavitatea bucală.
Printre aceștia se numără: Nu contează numai cantitatea consumată, ci și frecvența. Gustările dulci repetate mențin mai mult timp un mediu acid în gură și expun smalțul unor atacuri succesive. Spanacul, varza kale, ridichile și sfecla conțin nitrați naturali, folosiți de anumite bacterii benefice, precum cele din genul Neisseria.
Microorganismele transformă nitrații în nitriți, care participă ulterior la producerea oxidului nitric. Acest compus contribuie la dilatarea vaselor de sânge și la reglarea tensiunii arteriale. Un studiu realizat pe adulți în vârstă a arătat că sucul de sfeclă bogat în nitrați, consumat de două ori pe zi timp de două săptămâni, a fost asociat cu scăderea tensiunii arteriale.
Rezultatul nu înseamnă însă că sucul de sfeclă poate înlocui tratamentul prescris de medic. Usturoiul conține alicină, o substanță cu proprietăți antimicrobiene. Aceasta poate acționa împotriva unor bacterii implicate în apariția cariilor și a bolilor gingivale.
Efectul este mai pronunțat atunci când usturoiul este zdrobit sau mestecat, chiar dacă respirația de după masă nu va fi tocmai plăcută. Plantele produc compuși antioxidanți numiți polifenoli. Aceștia se găsesc în ceai, fructe de pădure, merișoare și numeroase alte alimente vegetale.
Cercetările sugerează că polifenolii din ceai pot limita dezvoltarea unor bacterii asociate cariilor și bolilor gingivale. De asemenea, pot reduce capacitatea microorganismelor de a se lipi de dinți și de a forma placă bacteriană. Consumul de ceai a fost asociat și cu inhibarea bacteriilor care contribuie la apariția respirației neplăcute.
Pentru ca beneficiile să nu fie anulate, este indicat ca băutura să fie consumată fără zahăr. Unele studii au indicat efecte promițătoare și pentru merișoare sau mierea bogată în polifenoli. Totuși, sucurile de fructe și mierea conțin zaharuri, iar sucurile pot fi acide.
Acestea trebuie consumate cu moderație și nu trebuie considerate tratamente împotriva cariilor. Brânza stimulează producția de salivă prin procesul de mestecare.