Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Hepta//În 2025, Suedia a înregistrat aproximativ 6. 700 de cereri de azil, iar rata de aprobare a fost de aproximativ 23%.
Timp de decenii, Suedia a fost considerată una dintre cele mai primitoare țări europene pentru refugiați. Politica sa generoasă de azil a contribuit la imaginea unei țări care pune accent pe protecția umanitară și integrarea migranților. În mai puțin de 15 ani însă, această imagine s-a schimbat radical.
Suedia a trecut de la una dintre cele mai permisive politici de migrație din Europa la un sistem mult mai restrictiv, iar transformarea a început în urma crizei refugiaților din 2015. În 2015, Suedia a primit peste 160. 000 de cereri de azil, reprezentând mai mult de 12% din totalul solicitărilor înregistrate în Uniunea Europeană.
Aproximativ 35. 000 dintre solicitanți erau minori neînsoțiți, mai mult de o treime din numărul total înregistrat în UE în acel an. Aflluxul fără precedent a pus presiune asupra sistemului suedez de azil și a schimbat profund dezbaterea politică privind imigrația.
Răspunsul a venit rapid. Un acord politic între mai multe partide a dus la introducerea unor reguli mai stricte privind azilul și reunificarea familiei. Suedia a reintrodus temporar controalele la frontieră, iar permisele de ședere permanente au fost înlocuite, în cazul majorității refugiaților, cu permise temporare.
Măsurile au fost adoptate de un guvern social-democrat, dar efectele lor au depășit cu mult mandatul acelui executiv. Ele au marcat începutul unei schimbări de direcție care avea să fie continuată de guvernele ulterioare. Un nou moment de cotitură a venit după alegerile parlamentare din 2022.
O coaliție de centru-dreapta condusă de premierul Ulf Kristersson a preluat puterea cu sprijinul parlamentar al Democraților Suedezi, formațiune cunoscută pentru poziția sa fermă împotriva imigrației ridicate. În cadrul Acordului Tidö, Democrații Suedezi au rămas în afara guvernului dar au obținut o influență importantă asupra politicilor publice, în special în domeniul migrației. A urmat ceea ce autoritățile suedeze au prezentat drept cea mai amplă revizuire a politicii de migrație din istoria modernă a țării.
Din 2022, reformele au vizat aproape întregul sistem: procedurile de azil, politica privind refugiații, reunificarea familiei, migrația pentru muncă, acordarea cetățeniei, returnarea migranților, detenția și accesul la anumite beneficii sociale. Obiectivul declarat al guvernului a fost ca politica suedeză de azil să fie cât mai restrictivă posibil, în limitele impuse de legislația Uniunii Europene și de dreptul internațional. Direcția nu s-a limitat însă la solicitanții de azil.
Au fost înăsprite și condițiile pentru migrația familială și cea pentru muncă. Migrația forței de muncă înalt calificate a rămas una dintre puținele zone în care regulile sunt mai favorabile. Primele reforme importante au intrat în vigoare la sfârșitul anului 2023.
Printre acestea s-au numărat reguli mai stricte privind reunificarea familiei și acordarea permiselor de ședere din motive umanitare. În același timp, Suedia a redus semnificativ cota anuală pentru relocarea refugiaților: de la 5. 000 la doar 900 de persoane.
O parte importantă a schimbărilor a fost adoptată în 2025 și 2026. Accesul la anumite beneficii sociale, inclusiv unele forme de sprijin familial, urmează să fie condiționat de criterii privind rezidența și ocuparea unui loc de muncă. Și obținerea cetățeniei suedeze a devenit mai dificilă, prin introducerea unor cerințe mai stricte privind durata șederii, comportamentul, cunoașterea limbii și a societății suedeze, precum și capacitatea de autosusținere.
În paralel, autoritățile au redus pragul de la care un cetățean străin condamnat pentru o infracțiune poate fi deportat. În 2025, Suedia a înregistrat aproximativ 6. 700 de cereri de azil pentru prima dată, iar rata de aprobare a fost de aproximativ 23%.