Piaţa muncii este tot mai influenţată de inteligenţa artificială, aşa că întrebarea nu mai este dacă joburile se schimbă, ci cum. Pentru Aurélien Duthoit, Senior Sector Economist în Coface, cheia nu stă în tehnologie, ci în modul în care oamenii aleg să o folosească.
Mesajul lui pentru angajaţi este simplu: expunerea la AI nu este nici binecuvântare, nici blestem, ci ceea ce alegem să facem cu ea. „Expunerea la AI nu este nici un blestem, nici o binecuvântare – la nivel individual, este ceea ce veţi face din ea, în meseria pe care o cunoaşteţi astăzi, sau aşa cum va fi în viitor, sau în orice altă meserie pe care o veţi avea în viitor”, subliniază Aurélien Duthoit. Mesajul său vine în contextul unui studiu recent lansat de Coface, realizat împreună cu Oxford Economics, care cartografiază pentru prima dată expunerea la inteligenţa artificială la nivel de sarcini, nu doar de profesii.
Analiza acoperă sute de ocupaţii şi mii de activităţi concrete, iar concluzia centrală este că impactul AI nu va fi unul uniform şi nici instantaneu, ci mult mai profund la nivelul sarcinilor decât al joburilor în sine. „Cel mai bun atu al vostru nu este titlul postului, ci ceea ce faceţi zi de zi şi care nu poate fi uşor digitalizat, deoarece are o puternică amprentă umană”, mai spune expertul Coface. Deşi impactul AI pare încă greu de văzut în marile statistici, primele semnale apar deja în zonele cele mai sensibile ale pieţei muncii, în special la începutul carierei.
„Studiul nostru arată că primele efecte vizibile apar «la margine», în special în SUA: scăderea angajărilor la nivel entry şi a locurilor de muncă pentru cei aflaţi la începutul carierei, în special pentru tinerii/începătorii din firmele şi ocupaţiile expuse la AI. ” În acelaşi timp, în sectoarele cele mai expuse, dinamica economică nu încetineşte, ci se transformă. Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels Bursă.
Ciudate sunt căile capitalismului. Fără guvern cu puteri depline de şase săptămâni, cu recesiunea la uşă şi inflaţie de două cifre, bursa de la Bucureşti a înţeles că trebuie să meargă înainte prin forţe proprii şi joi a urcat la un maxim istoric: plus 26% de la începutul anului şi plus 2,5% în ultima săptămână Atenţie, se pregăteşte ceva: ANRSPS, entitatea care are dreptul de preempţiune pe gazul din Marea Neagră, are şi licenţă de furnizare. Ce face dacă ies negocierile cu OMV Petrom Cum au evoluat veniturile românilor în ultimii ani.
România reduce decalajul faţă de UE: venitul median este de 2,8 ori mai mic decât media europeană, faţă de 6,5 ori cât era în 2016 Românii cheltuiesc anual 100 mil. euro pe pastă de dinţi, iar produsele vin exclusiv din import. Colgate „curăţă“ singur 40% din vânzările de profil Piaţa uleiului vegetal a ajuns la o valoare de 2,1 miliarde lei în 2025.
Untdelemn de la Bunica a rămas liderul pieţei LTA Mondial a devenit cea mai mare companie românească din top trei producători de cereale după cifra de afaceri: 430 mil. lei în 2025 Reff & Asociaţii / Deloitte Legal – ZF. Cum s-a schimbat mediul de business în ultimii 20 de ani?
Ultimii 20 de ani au transformat juridicul într-un rol strategic. Business sportiv. Sportul de masă caută formula de creştere pe termen lung.
De ce succesul nu mai depinde doar de numărul participanţilor, ci de capacitatea organizatorilor de a trece dincolo de pasiunea pentru sport? „Sportul trebuie tratat ca un business“ ZF Live. ProVision Security Day.
Vlad Constantinescu, Forcepoint, companie globală de securitate cibernetică: Pe măsură ce fiecare angajat îşi face propriul „copilot“, companiile pierd urma propriilor date. „Nu e nimic sută la sută sigur – nici măcar AI-ul rulat pe serverul tău“ Blocajul continuă. Nu vom şti soarta guvernului propus al lui Adrian Veştea decât săptămâna viitoare Profesia juridică se transformă odată cu businessul: avocaţii trebuie să fie tot mai aproape de clienţi.