Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Maturitatea economică la care România a ajuns ne obligă la o evaluare mult mai atentă a direcțiilor și deciziilor de politică economică Mi-a făcut plăcere să deschid dezbaterile de la Forbes CEE Forum, cu un mesaj dedicat provocărilor de politică economică pe care România le întâmpină în acest moment. Progresele cantitative nu mai sunt acum suficiente, iar transformarea profundă a economiei noastre necesită suport calitativ, reforme structurale și sustenabilitate financiară.
Maturitatea economică la care România a ajuns ne obligă la o evaluare mult mai atentă a direcțiilor și deciziilor de politică economică. Întrebarea relevantă nu mai este cât de repede putem crește, ci cum putem construi acum pentru a crește sustenabil în viitor. Conturarea unui model calitativ de creștere economică devine, pentru România, testul de relevanță economică națională în spațiul european.
În continuare, mesajul transmis în deschiderea Forbes CEE Forum, alături de Excelența Sa domnul Darryl Nirenberg, Ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România și Excelența Sa domnul Mihai Mîțu, Ambasadorul Republicii Moldova în România: “Felicit Revista Forbes pentru consecvența în organizarea CEE Forum, pe teme relevante pentru momentul pe care îl traversăm, ca țară și economie globală, într-un context dominat de incertitudini și riscuri multiple, nu doar economice, ci și politice și de securitate. Un moment de cotitură înseamnă mai mult decât o schimbare de abordare în politicile publice. Este momentul în care constatăm că soluțiile din trecut nu mai corespund realităților și nevoilor din prezent, iar costul amânării reformelor devine mai mare decât costul schimbării.
Progresele cantitative au fost binevenite, dar nu mai sunt suficiente, iar transformarea profundă a economiei noastre necesită acum suport calitativ, reforme structurale și sustenabilitate financiară. Economia României traversează în acest moment o perioadă dificilă. Incertitudinile din mediul internațional s-au suprapus cu cele generate de situația politică și guvernamentală internă.
În acest context, costul deciziilor economice crește, iar prudența și responsabilitatea trebuie să devină criterii esențiale în conduita politicilor economice. După doi ani de evoluții modeste, cu rate de creștere economică de 0,9% și 0,7% în 2024 și 2025, perspectivele pentru acest an se mențin rezervate sau chiar în teritoriu negativ, ceea ce ar însemna stagflație. Scăderea consumului și output-gap -ul puternic negativ pe parcursul acestui an semnalează tranziția către un nou model de creștere, care să nu mai fie bazat pe deficite și consum, iar investițiile să preia, mai puternic și durabil, rolul de driver al creșterii economice.
Inflația a intrat recent pe o traiectorie descendentă, prin reducerile ferme din lunile de vară, de circa 4 puncte procentuale, ca efect de bază, de la inflația de 10,4% în iunie la 6,2% în august. În continuare, prognozele indică o inflație care poate depăși sensibil 6% la sfârșitul anului, cu revenire în intervalul țintei în ultimul trimestru din 2027. În planul finanțelor publice, consemnăm reducerea consistentă a deficitului bugetar, însă această performanță bună, obținută în condiții politice dificile, indică de asemenea nevoia ca procesul de consolidare bugetară să continue, în mod susținut și credibil și în 2027.
Datoria publică a depășit nivelul de referință de 60% din PIB, ceea ce se reflectă în creșterea îngrijorătoare a cheltuielilor cu dobânzile, prevăzute la peste 3% din PIB în bugetul anului curent. Deficitul balanței comerciale s-a restrâns, însă mult mai lent decât ne așteptam. Această ajustare survine îndeosebi ca răspuns la reducerea consumului, nu ca urmare a unei creșteri notabile a exporturilor.
De fapt, este o corecție a cererii interne, nu un câștig de competitivitate. Toate aceste aspecte reprezintă provocări care trebuie gestionate prudent, pentru a nu periclita acele progrese obținute până în acest moment.