Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Hepta/Un raport Anthropic, compania care dezvoltă modelul de inteligență artificială Claude, analizează modul în care AI ar putea influența piața muncii și identifică domeniile în care expunerea la această tehnologie este mai ridicată. Inteligența artificială este capabilă să preia o parte dintre sarcinile desfășurate în mod obișnuit de angajați, însă acest lucru nu înseamnă, cel puțin deocamdată, că forța de muncă umană este pe cale să fie înlocuită la scară largă.
Un raport Anthropic, compania care dezvoltă modelul de inteligență artificială Claude, analizează modul în care AI ar putea influența piața muncii și identifică domeniile în care expunerea la această tehnologie este m ai ridicată. Raportul privind piața muncii, realizat de economiștii Maxim Massenkoff și Peter McCrory și publicat în martie 2026, arată impactul inteligenței artificiale asupra ocupațiilor prin intermediul a doi indicatori: expunerea teoretică și expunerea observată. Expunerea teoretică indică proporția activităților dintr-o anumită profesie care ar putea fi realizate de AI.
Potrivit analizei, niveluri ridicate de expunere se regăsesc în special în domenii precum informatica, matematica, afacerile și finanțele. Expunerea observată se referă, în schimb, la sarcinile pe care Claude le îndeplinește deja în mod efectiv în fluxuri de lucru profesionale. Această valoare este considerabil mai redusă decât cea indicată de potențialul teoretic al tehnologiei.
Potrivit datelor prezentate în analiza Anthropic, sarcinile considerate integral realizabile de un model AI au reprezentat 68% din utilizarea observată a Claude. Printre domeniile în care inteligența artificială ar putea prelua o parte importantă din activitățile profesionale se numără managementul, finanțele, tehnologia informației, administrația, sectorul juridic, media și vânzările. La polul opus se află ocupațiile care presupun muncă fizică și interacțiune directă cu mediul înconjurător.
Construcțiile, agricultura, transporturile și anumite activități din domeniul medical sunt, în prezent, mai dificil de automatizat. De exemplu, inteligența artificială poate oferi unui instalator instrucțiuni pentru efectuarea unei reparații, însă nu poate interveni fizic într-o locuință. În mod similar, AI poate contribui la planificarea unei construcții, dar nu poate prelua integral activitățile desfășurate de muncitori pe un șantier.
Raportul Anthropic nu susține că profesiile cu un grad ridicat de expunere la inteligența artificială vor dispărea. Mai degrabă, analiza indică o posibilă transformare a modului în care sunt desfășurate aceste meserii. Angajații care știu să utilizeze instrumentele AI ar putea, în acest context, să își eficientizeze activitatea și să reducă timpul alocat unor sarcini repetitive.
Chiar și în profesiile puternic expuse automatizării există activități care necesită în continuare intervenția umană: verificarea rezultatelor, luarea deciziilor, comunicarea cu alte persoane și gestionarea situațiilor complexe. Un jurist, de exemplu, poate utiliza AI pentru analizarea unui volum mare de documente, însă deciziile importante necesită în continuare experiență și judecată profesională. În domeniul financiar, AI poate procesa și organiza rapid cantități mari de date, dar interpretarea rezultatelor și asumarea deciziilor rămân, în multe situații, în responsabilitatea angajatului.
Astfel, una dintre principalele întrebări ridicate de evoluția inteligenței artificiale nu este doar ce profesii ar putea fi eliminate, ci și cât de mult din activitatea aferentă unui loc de muncă poate fi preluată de AI, notează a1. ro. În acest context, impactul tehnologiei asupra pieței muncii ar putea fi determinat nu doar de automatizarea unor ocupații, ci și de transformarea treptată a sarcinilor pe care angajații le îndeplinesc.