Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Ajutorul UE nu e gratuit: ce condiții pune Bruxelles-ul pentru sprijin energetic Comisia Europeană a confirmat că este în strânsă legătură cu autoritățile române și cu operatorul național de sistem și transport al energiei electrice, după ce România a oprit, joi, întreaga capacitate de producție a energiei nucleare. Într-un răspuns transmis de un purtător de cuvânt al Executivului de la Bruxelles la solicitarea Mediafax, Comisia Europeană a afirmat că regulamentul european aferent include și măsuri de asistență din partea statelor membre, în spiritul de solidarității la nivel comunitar.
Ceea ce prevede încă actul normativ la UE este că asistența se acordă sub rezerva unui acord prealabil între statele membre în cauză privind compensația echitabilă. Executivul Uniunii Europene a reiterat că se află în contact cu autoritatea competentă din România, care îi furnizează informații actualizate periodic, în contextul în care aceasta monitorizează îndeaproape situația și se coordonează cu toate instituțiile responsabile. Răspunsul a venit la întrebarea reporterului Mediafax, care a solicitat detalii privind cadrul în care România a putea apela și beneficia de asistență din partea statele membre în caz de nevoie.
Producția de energie nucleară a României a ajuns la zero, joi dimineață, după oprirea controlată și a celui de-al doilea reactor al Centralei de la Cernavodă, ca măsură de siguranță, după ce debitul Dunării a scăzut sub nivelul minim acceptabil pentru asigurarea apei pentru răcirea instalațiilor, prima dată în 23 de ani din acestă cauză. Centrala de la Cernavodă este operată de Nuclearelectrica, o companie controlată de stat, prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni și asigură, cu cele două reactoare care au o capacitate instalată de aproximativ 700 MW, în condiții normale de funcționare, aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României. România este în stare de alertă energetică din 1 august, după închiderea primei unități de la Cernavodă din cauza debitului redus al Dunării, care a dus și la înjumătățirea producției celor două hidrocentrale de la Porțile de Fier, care contribuie, la nivel multianual, cu 10-15% din energia națională.
Așa cum a transmis și Ministerul Energiei după finalizarea procedurilor de oprire a celui de-al doilea reactor de la Cernavodă, deci unica unitate de producție a energiei nucleare din țară rămasă în operare din 28 iunie, Regulamentul (UE) 2019/941 privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice prevede expres obligația statelor membre de a acționa și coopera în spiritul solidarității pentru prevenirea și gestionarea crizelor de energie electrică. În măsura în care dispun de capacitatea tehnică necesară, statele membre își pot acorda asistență reciprocă prin măsuri regionale și bilaterale convenite. „Aceste mecanisme sunt prevăzute și în Planul național de pregătire pentru riscuri și includ notificarea situației la ENTSO-E, consultarea urgentă cu operatorii și autoritățile din statele vecine, sincronizarea răspunsului la nivel regional și bilateral, utilizarea rezervelor disponibile și stabilirea cantităților de energie care pot fi livrate în situații de criză, au conchis oficialii”, explicau oficialii Ministerului Energiei, după ce au notificat Bruxellesul despre acțiunea de la Cernavodă și planul de măsuri pentru securitatea aprovizionării.
„UE are un cadru de reglementare solid pentru a garanta securitatea aprovizionării cu energie electrică și pentru a face față situațiilor care ar putea pune presiune pe rețeaua electrică interconectată a UE.