Anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024 nu a fost un caz izolat în Europa, a susținut vineri, 6 noiembrie 2026, Simina Tănăsescu, președinta Curții Constituționale a României. Ea a apărat astfel una dintre cele mai disputate decizii din istoria recentă a instituției și a spus că hotărârea a atras atenția întregii lumi asupra riscurilor pe care tehnologiile digitale și inteligența artificială le pot aduce proceselor democratice.
Declarațiile au fost făcute la Palatul Parlamentului, la o reuniune cu tema „Societatea informațională și democrația constituțională”, organizată în cadrul programului trienal al președinției Asociației Curților Constituționale Francofone, potrivit Agerpres. La eveniment au participat președintele Nicușor Dan și premierul Luca Niculescu.
Tănăsescu a început de la principii: o Constituție se sprijină pe valorile care unesc societatea, iar instanțele constituționale trebuie să le aplice ca pe niște frontiere ale democrației, „și în timpuri liniștite, și în vremuri tulburi”. Esența democrației constituționale, a explicat ea, este încadrarea și limitarea puterii politice, inclusiv respingerea oricărei forme de concentrare a puterii în mâinile unei persoane, ale unui grup sau ale unei majorități. „Democrația constituțională nu este un oximoron, iar democrația nu este externă Constituției”, a afirmat președinta CCR.
Pentru a susține ideea că decizia românească nu este una singulară, Tănăsescu a dat două exemple. Curtea Constituțională a Austriei a dispus reluarea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 2016, iar în martie 2025 omologa bulgară a invalidat parțial rezultatele alegerilor parlamentare din octombrie 2024. Diferența, implicit, este de amploare: în România a fost invalidat întregul proces electoral pentru alegerea șefului statului, cu reluarea lui integrală.
Chiar și așa, a adăugat ea, hotărârea CCR a devenit un punct de referință în dezbaterea despre cum pot fi afectate procedurile și mecanismele democratice în societatea informațională. Argumentul vine într-un context în care decizia din 2024 continuă să fie contestată de o parte a clasei politice și a opiniei publice, iar apărarea ei publică, în fața unor magistrați constituționali din spațiul francofon, are și rolul de a-i da legitimitate internațională.
Sursă text și foto: Alba Press — articolul original