Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Curtea Constituțională amână decizia crucială în dosarul lui Bolojan Guvernul contestă dreptul ÎCCJ de a judeca plângerile salariale ale magistraților. Șeful Camerei contestă dreptul Guvernului demis să dea OUG-uri.
Ambele spețe vor fi soluționate la toamnă Pronunțarea în ceea ce privește conflictul juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție , sesizat la CCR de Ilie Bolojan, în calitate de premier demis și interimar, va avea loc în data de 23 septembrie. În aceeași zi, Curtea Constituțională va soluționa și conflictul juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, sesizat de Sorin Grindeanu. În primul, Executivul, care a pierdut, pe fond, procesul cu ÎCCJ în privința plății drepturilor salariale restante, Bolojan susține că puterea judecătorească nu are dreptul să emită hotărâri care intră în contradicție cu politica fiscală a Guvernului.
Speța, care nu este definitivă, se află în fază de recurs, cu termen final la 23 iulie. În al doilea dosar de la CCR, Grindeanu arată că Guvernul a emis Ordonanța SAFE după ce Parlamentul a adoptat moțiunea de cenzură, ceea ce este neconstituțional. Curtea Constituțională a amânat, ieri, pentru data de 23 septembrie 2026 pronunțarea deciziei în ceea ce privește pretinsul conflict juridic de natură constituțională dintre Guvernul României și Înalta Curte de Casație și Justiție, sesizat de premierul demis și interimar Ilie Bolojan pe tema plății restanțelor salariale ale magistraților, estimate la aproximativ 4,8 miliarde de lei.
Instanța supremă a acționat în judecată Guvernul și Ministerul Finanțelor pentru refuzul de a aloca fondurile necesare achitării unor drepturi salariale restante către magistrați, rezultate din majorări salariale de 25% stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești, aplicabile începând cu 2018. Curtea de Apel București a admis acțiunea ÎCCJ pe 5 mai. Ilie Bolojan a comunicat, la începutul acestei luni, că a decis să sesizeze CCR, susținând că instanța „s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară” și că, potrivit Legii 500/2002 privind finanțele publice, elaborarea bugetului și rectificările bugetare sunt atribute exclusive ale puterii executive și legislative – nu ale instanțelor de judecată.
Concret, premierul demis și interimar susține că puterea judecătorească „nu are legitimitatea şi nici competenţa tehnică de a stabili cum se distribuie banii dintr-un buget general consolidat”, declarând că, potrivit Legii 500/2002 privind finanţele publice, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare şi alocarea sumelor din Fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive şi suverane ale puterii executive şi legislative. „În acest moment, puterea judecătorească nu are nici competenţa tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector. E vorba de plata restanţelor salariale din zona de justiţie.
Instanţa perturbă direct echilibrul bugetar naţional, act ce reprezintă o ingerinţă directă în activitatea executivă a statului”, a comunicat Ilie Bolojan. Acesta a precizat, de asemenea, că a constatat că „foarte repede, cu mare celeritate, Curtea de Apel Bucureşti a admis această acţiune la începutul lunii mai. Sigur, Guvernul a contestat această acţiune şi termenul care a fost stabilit de Înalta Curte este de 9 iulie.
Prima instanţă a stabilit, în afara acestei sume, şi penalităţi de 1% pe zi din această sumă, care reprezintă 48 de milioane de lei pe zi”. Curtea de Apel București a admis, prin Hotărârea nr.