Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Hepta/ Premierul a insistat că renunțarea la contribuția plătită de cei care apelează frecvent la servicii medicale ar pune presiune suplimentară pe bugetul de stat Premierul Ilie Bolojan a transmis, marți seară, un mesaj ferm privind taxarea pensiilor: măsurile fiscale adoptate anul trecut, printre care contribuția de sănătate (CASS) reținută din pensiile mai mari de 3. 000 de lei, trebuie să rămână în vigoare pentru ca bugetul Sănătății să nu intre în dezechilibru.
Declarația vine pe fondul unei discuții aflate deja pe agenda Guvernului: ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a precizat recent că se analizează extinderea, după 2027, a perioadei în care pensionarii cu venituri de peste 3. 000 de lei plătesc CASS. Motivul ar fi acoperirea unei diferențe de câteva miliarde de lei generate de noua Lege a salarizării.
Invitat marți seară la Digi24, premierul a explicat de ce consideră necesară păstrarea contribuției: „Măsurile care au fost adoptate anul trecut trebuie menținute. Gândiți-vă, de exemplu, că bugetul Casei de Sănătate, care are niște cifre impresionante, peste 70 de miliarde de lei, era alimentat doar parțial, pentru că plăteau 6,5 milioane de români contribuții de sănătate și beneficiau 16,5. Acum plătesc 11 milioane de români.
E într-o formă relativ echilibrată”, a explicat Bolojan. Premierul a insistat că renunțarea la contribuția plătită de cei care apelează frecvent la servicii medicale ar pune presiune suplimentară pe bugetul de stat: „Nu poți să anulezi contribuția unor persoane, unor cetățeni care au nevoie de aceste servicii într-o pondere mai mare. Și în toată Europa și peste tot, fiecare cetățean contribuie pe măsura venitului, trebuie să fie păstrați, da, pentru ca banii să rămână la sănătate, pentru că altfel Sănătatea trebuie să primească bani de la bugetul de stat”, susține acesta.
Regula este în vigoare din 1 august 2025 și, potrivit legislației actuale, se va aplica până la 31 decembrie 2027 — extinderea ei dincolo de acest termen fiind, deocamdată, doar în discuție, nu decisă. Reținerile sunt calculate și aplicate automat de casa de pensii , fără ca beneficiarii să depună vreo declarație sau să achite separat banii. Pensiile de până la 3.
000 de lei brut rămân complet scutite, atât de CASS, cât și de impozitul pe venit. Pentru tot ce depășește acest prag, statul reține două sume distincte, calculate în ordine: mai întâi CASS de 10%, apoi impozitul de 10% aplicat pe ce rămâne după scăderea contribuției de sănătate. Efectul cumulat al celor două rețineri ajunge la aproximativ 19% din suma care trece de 3.
000 de lei — nu 20%, tocmai pentru că impozitul se calculează după ce CASS a fost deja scăzut din bază. Exemplul oficial publicat de Casa Națională de Pensii Publice, pentru o pensie de 4. 467 de lei, confirmă formula: CASS de 147 de lei, impozit de 132 de lei, total rețineri 279 de lei, pensie netă de 4.
188 de lei. Persoanele cu handicap grav sau accentuat sunt scutite de impozitul pe pensie, dar nu și de CASS — pentru partea care depășește 3. 000 de lei, contribuția de 10% se reține în continuare.
De exemplu, la o pensie de 4. 000 de lei, o astfel de persoană plătește 100 de lei CASS, dar 0 lei impozit, rămânând cu 3. 900 de lei net.
Există și categorii speciale, precum pensiile de invaliditate sau de urmaș acordate orfanilor și văduvelor de război, care pot fi neimpozabile — situația trebuind verificată individual, în funcție de tipul dreptului înscris pe talonul de pensie. Potrivit legii actuale, CASS pentru pensii ar urma să dispară din nou începând cu 1 ianuarie 2028. Discuția deschisă de ministrul Pîslaru arată însă că extinderea măsurii este pe masa Guvernului, iar declarațiile lui Bolojan sugerează că varianta menținerii ei rămâne principala opțiune analizată în acest moment.