Tranziţia către comunicarea digitală a transformat fundamental modalitatea în care societăţile îşi desfăşoară activitatea. Discuţiile comerciale, negocierile şi schimburile de informaţii au loc tot mai frecvent prin mijloace electronice de comunicare la distanţă.
Schimbarea de paradigmă se reflectă şi în activitatea autorităţilor de concurenţă care, cu ocazia inspecţiilor inopinate, nu se mai limitează la verificarea documentelor fizice sau stocate în sisteme informatice clasice (spre exemplu, calculatoare, laptop-uri, iPad-uri, sisteme cloud etc. ). Tot mai frecvent, autorităţile de concurenţă verifică (şi) dispozitivele mobile, respectiv telefoanele de serviciu şi/sau telefoane personale ale angajaţilor, în măsura în care cele din urmă sunt utilizate în scop profesional .
Atenţia se îndreaptă în mod special către aplicaţiile de mesagerie la distanţă (precum WhatsApp, Signal sau Telegram) , unde discuţiile pot prezenta relevanţă sporită în contextul unei investigaţii în materie de concurenţă. Din perspectiva societăţilor supuse unei inspecţii, mesajul este clar: informaţiile existente în aceste aplicaţii nu trebuie şterse, alterate sau făcute inaccesibile în niciun mod. Nerespectarea acestei reguli poate atrage consecinţe semnificative, astfel cum demonstrează practica recentă în materie a autorităţilor de concurenţă.
Instruirea personalului cu privire la drepturile şi obligaţiile pe care le au în inspecţiilor inopinate desfăşurate de autorităţile de concurenţă devine o prioritate, în caz contrar existând riscul unor sancţiuni chiar şi în lipsa dovedirii unui comportament anticoncurenţial. Recent, Consiliul Concurenţei a sancţionat o societate cu amendă de aproximativ 1 milion de euro pentru furnizarea de documente incomplete în cursul unei inspecţii inopinate desfăşurate la finalul lunii iulie 2026. Concret, pe parcursul unei inspecţii inopinate, un angajat al societăţii a dezinstalat aplicaţia WhatsApp de pe dispozitivul mobil utilizat în scop profesional , restricţionând astfel accesul inspectorilor de concurenţă la informaţii ce puteau prezenta relevanţă în contextul investigaţiei declanşate de Consiliul Concurenţei [1] .
Această sancţiune marchează o evoluţie importantă: furnizarea de informaţii incomplete în unei inspecţii inopinate nu se mai rezumă la situaţiile clasice în care nu sunt predate sau furnizate documentele şi informaţiile solicitate, indiferent de forma de stocare. În contextul în care comunicările de natură comercială au loc inclusiv prin mijloace precum SMS, WhatsApp, Telegram sau Signal, iar verificările dispozitivelor mobile devin o componentă recurentă a inspecţiilor derulate de autorităţile de concurenţă, orice acţiune de natură să împiedice accesul inspectorilor la informaţii potenţial relevante pentru obiectul investigaţiei poate fi calificată drept obstrucţionare a inspecţiei . Astfel de fapte pot conduce la aplicarea de amenzi de până la 1% din cifra de afaceri totală mondială realizată în anul financiar anterior sancţionării , indiferent dacă sunt săvârşite cu intenţie sau din neglijenţă.
Printre faptele care pot constitui obstrucţionare a inspecţiei se numără, cu titlu exemplificativ, refuzul de a permite inspectorilor accesul la aplicaţii, ştergerea parţială sau integrală a mesajelor, documentelor, link-urilor, fotografiilor, conversaţiilor din aplicaţii precum WhatsApp, Signal, Telegram, respectiv ştergerea sau dezinstalarea acestor aplicaţii . Decizia Consiliului Concurenţei nu este un caz izolat, ci se înscrie într-o evoluţie mai amplă a practicii autorităţilor de concurenţă din Uniunea Europeană. În ultimii ani, mai multe autorităţi de concurenţă au aplicat amenzi întreprinderilor supuse inspecţiilor pentru ştergerea de către angajaţi a informaţiilor existente pe dispozitivele mobile, în special a discuţiilor purtate pe WhatsApp .