Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Hepta/De ce mor românii mai repede la pensie decât restul europenilor. Un român care ajunge la vârsta de pensionare mai are, în medie, doar 10-11 ani de trăit, jumătate din cât trăiește un pensionar din Europa de Vest.
Cifra plasează România pe unul dintre ultimele locuri din Uniunea Europeană la acest capitol, într-un context în care vârsta de pensionare crește constant, dar viața de după ea rămâne, pentru mulți români, surprinzător de scurtă. Potrivit Eurostat, speranța de viață la vârsta de 65 de ani plasează România pe penultimul loc din Uniunea Europeană, cu o durată medie de 16,3 ani, mai bine doar decât Bulgaria (15,4 ani), dar sub Ungaria (16,4 ani), Letonia (16,6 ani) și Lituania (17 ani). Cifrele diferă, însă, semnificativ în funcție de sex și de metoda de calcul folosită.
Bărbații români care ies la pensie la vârsta legală de 65 de ani trăiesc, în medie, doar 6-7,9 ani în plus, potrivit unor analize recente, comparativ cu 8 ani în Polonia și 12,5 ani în Spania. Femeile stau ceva mai bine: cu o vârstă de pensionare mai mică (62 de ani și câteva luni) și o speranță de viață mai ridicată, ele mai trăiesc, în medie, 14-18 ani după retragerea din activitate. Diferența devine dramatică prin comparație directă: în timp ce un pensionar din Spania sau Elveția, țări cu cea mai mare speranță de viață din UE, mai trăiește, în medie, 17-19 ani după pensionare, un pensionar român se oprește undeva la jumătate din acest interval.
Situația este agravată de o tendință care merge în direcție opusă: vârsta de pensionare din România crește constant, în paralel cu tendința europeană generală, în timp ce speranța de viață rămâne, comparativ, stagnantă. Practic, românii ajung să lucreze mai mulți ani și să contribuie mai mult timp la sistemul de pensii, dar au parte de o perioadă mult mai scurtă în care să se bucure efectiv de acea pensie. Situația este cu atât mai neobișnuită cu cât România are, potrivit datelor recente, una dintre cele mai mici durate ale vieții active din întreaga Uniune Europeană, doar 32,7 ani, față de media UE de 37,2 ani, deși vârsta legală de pensionare rămâne una dintre cele mai ridicate raportat la speranța de viață.
Explicația acestui contrast ține de faptul că vârsta reală medie de pensionare a fost, în 2024, de doar 59,5 ani, mult sub vârsta legală de 65 de ani pentru bărbați, majoritatea românilor ieșind din câmpul muncii mai devreme decât prevede legea, fie din motive medicale, fie prin pensionare anticipată sau pe caz de boală. Poate cea mai îngrijorătoare parte a poveștii nu ține doar de numărul de ani rămași, ci de calitatea lor. România se află pe ultimul loc din UE la speranța de viață sănătoasă după 65 de ani, indicatorul care măsoară nu doar câți ani mai trăiește cineva, ci câți dintre aceștia sunt petrecuți fără boli cronice sau dizabilități semnificative.
Un bărbat român de 65 de ani mai poate spera la doar aproximativ 4 ani de viață fără dizabilități, în timp ce media Uniunii Europene este de aproape 9 ani. Femeile stau puțin mai bine, cu aproximativ 5 ani sănătoși, față de media europeană de 10 ani. Practic, chiar și din cei puțini ani pe care un pensionar român îi mai are de trăit, o mare parte sunt afectați de boli cronice sau limitări funcționale, nu doar o viață mai scurtă la pensie, ci și una cu o calitate considerabil mai redusă.
Un aspect suplimentar, semnalat de analizele Eurostat, este că situația s-a înrăutățit, nu s-a îmbunătățit, între 2015 și 2023. România se numără printre puținele state UE unde speranța de viață sănătoasă a scăzut în această perioadă, alături de Cehia, Germania, Danemarca și Malta (pentru femei), respectiv Olanda și Suedia (pentru bărbați). Diferența notabilă este că, în aceste alte state, indicatorul „mai avea de unde să scadă”, plecând de la niveluri mult mai ridicate, ceea ce nu este cazul României.
Explicațiile pentru acest decalaj sunt multiple și se suprapun: Nu toate tendințele sunt negative.