Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Aerul condiționat nu consumă cât crezi Pe fondul caniculei care ține România sub cod galben și al scumpirilor la energie electrică din 2026, mulți români țin aparatele de aer condiționat pornite ore în șir, fără să știe exact cât adaugă asta la factură. Am făcut calculul pentru aparate de 9.
000, 12. 000 și 18. 000 BTU, folosite 4, 8 și 12 ore pe zi, și am comparat costul la 22 de grade față de 26 de grade.
Cu temperaturi de 35-38°C anunțate azi în mare parte a țării și cu prețul mediu al energiei electrice pentru populație ajuns, în 2026, undeva între 1,03 și 1,48 lei/kWh cu TVA, întrebarea „cât mă costă aerul condiționat pe lună? ” a devenit una dintre cele mai importante din ultimele săptămâni. Răspunsul corect cere puțin calcul, dar și clarificarea unei confuzii pe care o fac majoritatea oamenilor: capacitatea BTU înscrisă pe aparat nu este consumul electric al aparatului.
BTU (British Thermal Unit) măsoară puterea de răcire a aparatului — cât de multă căldură poate extrage dintr-o încăpere, nu cât curent trage din priză. Puterea electrică absorbită, cea care contează pentru factură, apare separat, pe eticheta energetică sau în fișa tehnică, exprimată în wați (W) sau kilowați (kW). Pentru cele trei capacități uzuale în locuințele din România, puterea electrică nominală (la funcționare la capacitate maximă) este, în medie: Important: aceasta e puterea maximă, folosită doar în primele minute, când aparatul trebuie să răcească rapid o cameră încinsă.
Odată ce temperatura setată este atinsă, un aparat modern nu mai lucrează la capacitate maximă în mod constant. Majoritatea aparatelor vândute azi în România au tehnologie inverter: compresorul își reglează turația în funcție de nevoia reală de răcire, în loc să pornească și să se oprească brusc, la capacitate maximă, așa cum fac vechile modele on/off. Diferența de consum între cele două tehnologii este substanțială: un aparat inverter poate consuma cu 30-50% mai puțin decât unul on/off, pentru aceeași cameră și aceeași durată de utilizare.
Practic, un aparat inverter setat la o temperatură rezonabilă (24-26°C) ajunge rapid la temperatura dorită, apoi „coboară turația” și funcționează la o putere mult sub cea nominală, doar cât să mențină temperatura constantă. De aceea, consumul mediu real, în regim stabilizat, este de regulă 40-60% din puterea nominală înscrisă pe aparat, nu valoarea de vârf. Folosind un preț mediu de referință de 1,3 lei/kWh (în intervalul actual de 1,03-1,48 lei/kWh valabil pentru consumatorii casnici în 2026, în funcție de furnizor și zonă de distribuție) și un consum mediu real în regim stabilizat, la o setare de 26°C, costul orar este: Cât adaugă la factura lunară, în funcție de câte ore îl ții pornit Calculul pentru o lună (30 de zile), la setarea de 26°C: Aici e partea care contează cel mai mult pentru factură.
Specialiștii în eficiență energetică sunt de acord asupra unui principiu simplu: fiecare grad Celsius cu care cobori temperatura setată crește consumul cu aproximativ 6-10%. Cumulat, diferența dintre a seta aparatul la 22°C față de 26°C poate însemna un consum cu 25-30% mai mare, pentru că aparatul trebuie să mențină o diferență mai mare față de temperatura exterioară și lucrează mai mult timp la putere ridicată. Diferența netă, doar din cauza celor 4 grade, ajunge la: 9.
000 BTU: +23 lei (4h), +46 lei (8h), +71 lei (12h) pe lună 12. 000 BTU: +31 lei (4h), +63 lei (8h), +93 lei (12h) pe lună 18. 000 BTU: +47 lei (4h), +94 lei (8h), +140 lei (12h) pe lună Pentru o familie care ține aparatul de 12.
000 BTU pornit 8 ore pe zi, toată luna, diferența dintre 22°C și 26°C înseamnă aproape 63 de lei — bani care se pot economisi fără nicio pierdere reală de confort, pentru că diferența resimțită între 22°C și 24-25°C este minimă.