Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Pensia medie din Grecia, cu până la 84% mai mare decât cea din România Cu cât ne apropiem toți, la un moment dat, de vârsta pensionării, întrebarea „cât aș lua dacă aș fi trăit și muncit în altă țară” devine tot mai puțin abstractă. Am pornit o serie de comparații directe între pensii le din România și cele din alte state, și începem cu Grecia, o țară cu care România se compară frecvent, atât ca nivel de trai, cât și ca poziționare economică în Uniunea Europeană.
Pensia medie în România a fost, la finalul lunii iulie 2026, de 2. 785 de lei, potrivit datelor Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP). Pentru pensionarii la limită de vârstă, categoria cea mai numeroasă, aproape 3,8 milioane de oameni, media urcă puțin, la 3.
117 de lei. În Grecia, pensia medie brută se situează în jurul valorii de 975 de euro pe lună. Convertind în aceeași monedă, la cursul BNR, (1 euro = 5,2536 lei), pensia medie din România ajunge la aproximativ 530 de euro, iar cea a pensionarilor la limită de vârstă, la aproximativ 593 de euro.
Practic, un pensionar mediu din Grecia câștigă cu 64-84% mai mult decât un pensionar mediu din România, o diferență considerabilă, chiar și ținând cont de faptul că viața în Grecia este, în ansamblu, mai scumpă decât în România. Diferența nu vine doar din nivelul general al economiei, ci și din modul complet diferit în care sunt construite cele două sisteme de pensii. În România, pensia se calculează pe baza unui sistem de puncte, acumulate pe parcursul întregii cariere, potrivit Legii 360/2023.
Fiecare lună de muncă generează un punctaj, calculat prin raportarea salariului propriu la salariul mediu brut pe economie (8. 750 lei în 2026). La final, numărul total de puncte se înmulțește cu valoarea punctului de referință, 81 de lei în 2026, pentru a obține pensia lunară.
Formula favorizează, evident, persoanele cu salarii peste medie și cu stagii lungi de cotizare, dar chiar și așa, media rezultată rămâne modestă. În Grecia, vârsta standard de pensionare este de 67 de ani, cu o perioadă minimă de cotizare de 15 ani pentru pensia de bază, dar pentru pensia completă sunt necesari 40 de ani de contribuție, alături de o vârstă minimă de 62 de ani. Sistemul elen a trecut printr-o reformă dură în anii crizei datoriilor suverane (2010-2015), impusă de creditorii internaționali, care a redus semnificativ generozitatea inițială a pensiilor, anterior crizei, rata de înlocuire a salariului prin pensie ajungea, în unele estimări, până la 90%, una dintre cele mai generoase din Europa la acea vreme.
Mai recent, din 1 ianuarie 2024, Grecia a introdus un nou regim pentru pensionarii care aleg să continue să muncească: aceștia își păstrează pensia integrală și pot obține, ulterior, majorări permanente ale pensiei, în funcție de contribuțiile suplimentare plătite. Măsura pare să fi avut succes, peste 10. 000 de persoane au beneficiat deja de recalcularea drepturilor, iar alte câteva mii de dosare erau, la momentul raportării, în curs de procesare.
Vârsta standard de pensionare este de 67 de ani atât în Grecia, cât și, de altfel, în multe alte state europene care au trecut prin reforme similare de creștere a vârstei de pensionare, motivate de îmbătrânirea populației. România se află, în prezent, într-un proces gradual de creștere a vârstei de pensionare pentru femei, urmând să ajungă la 63 de ani în jurul anului 2030, încă sub pragul de 65-67 de ani întâlnit în majoritatea vestului și sudului Europei. Comparația directă în euro spune doar jumătate din poveste.
Costul vieții diferă semnificativ între cele două țări, mâncarea, utilitățile și, mai ales, locuințele sunt, în general, mai scumpe în Grecia decât în România, ceea ce înseamnă că diferența reală de „putere de cumpărare” între cei doi pensionari este, probabil, mai mică decât sugerează simpla conversie valutară.