O cabană medievală din lemn a ținut temperatura din interior peste zero grade aproape trei zile după ce încălzirea a fost oprită, deși afară erau în jur de -22 °C. O casă prefabricată modernă, foarte bine izolată și supusă aceluiași test, a coborât spre punctul de îngheț în doar câteva ore. Experimentul, relatat de publicația sârbă Blic, arată o slăbiciune a construcțiilor de azi: ele țin bine căldura doar cât timp încălzirea funcționează.
Ambele clădiri au fost aduse la aproximativ 20 °C, apoi sursele de căldură au fost oprite. Diferența nu vine din izolație, ci din masa termică. Casele vechi scandinave funcționau ca o „baterie termică”. Pereții și podelele groase de lemn înmagazinau căldura și o cedau treptat. Îmbinările erau astupate cu mușchi și argilă, ca să nu intre curentul rece. Sobele mari din piatră sau din zidărie erau încinse puternic pentru scurt timp, după care radiau căldură 12 până la 18 ore. Nu încălzeau doar aerul, ci întreaga structură a casei.
Contau și felul în care era împărțită locuința și poziția ei față de sol. Camerele erau mici, separate, cu tavane joase, deci era nevoie de mai puțină energie ca să fie încălzite. Podelele de lemn primeau un strat de rumeguș drept izolație suplimentară, iar casele erau adesea ridicate pe stâlpi de piatră. Astfel, clădirea nu stătea direct pe pământul înghețat și apăreau mai puține punți termice. Casa era împărțită în zone calde și zone reci: încăperile de zi erau ținute calde, iar dormitoarele rămâneau mult mai răcoroase, pentru că oamenii dormeau sub pături groase.
Construcțiile moderne au mers în altă direcție, iar motivul e economic. Energia a devenit mai ieftină, așa că s-au impus structurile ușoare din lemn, vata de sticlă, barierele de vapori și sistemele de încălzire cu aer forțat. Casele se ridică acum mai repede și mai ieftin. În schimb, au o masă termică mică, multe puncte pe unde aerul scapă sau pătrunde și depind aproape complet de curent, combustibil și centrala termică. O locuință care respectă pe hârtie toate normele de izolare se poate răci foarte repede la o pană de curent sau la o defecțiune a instalației.
Tema e cu atât mai actuală cu cât iernile aduc tot mai des discuții despre prețul energiei și despre rețele care cedează la ger. Nu e nevoie de o întoarcere la cabanele medievale ca să folosești o parte din aceste principii. Se pot folosi mai mult lemnul masiv sau piatra la interior, se pot etanșa atent toate îmbinările, iar etanșeitatea la aer poate fi testată riguros. Încălzirea prin pereți sau prin pardoseală, camerele mai compacte, mai puține spații foarte mari și tavanele mai joase ajută și ele. Concluzia experimentului e că izolația contează, dar la fel de mult contează cât de mult poate înmagazina casa căldura și cât de bine e închisă, astfel încât să treacă peste câteva ore fără încălzire.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original