Carmen Petcu, general manager al operaţiunilor producătorului de electrocasnice De’Longhi în România, spune că o deconectare a marilor consumatori industriali de la sistemul energetic naţional, în contextul celei mai acute crize energetice din istoria recentă, ar fi o decizie extrem de nefericită pentru grup, însă de înţeles în contextul grav actual. „E o decizie extrem de nefericită pentru noi, dar înţelegem contextul grav în care este activată.
Programul nostru accelerat de reducere şi sustenabilitate a consumului de energie electrică a fost demarat acum 3-4 ani. Nu este un program oportunist ci unul structural, sistematic, pe care îl implementăm cu multă seriozitate, responsabilitate şi, evident, cu investiţii. Nu ne putem permite altfel, trebuie să ne păstrăm competitivitatea.
Iar asta în fiecare lună. Nu cred că există altă cale pentru sectorul industrial – nici în România, nici în altă parte. ” Producătorul de electrocasnice De’Longhi, ce deţine pe plan local trei fabrici, a luat deja măsuri de reducere a consumului de energie în perioada de vârf, măsuri care vin cu costuri suplimentare dat fiind că pentru grup este o perioadă de vârf a producţiei.
„La solicitarea guvernului şi a autorităţilor locale, am activat la celor trei uzine (Cluj, Satu Mare şi Bihor) măsuri care să reducă consumul cu 10-12% între 18:00 şi 23:00. Aceste măsuri implică, evident, costuri suplimentare sau impact la nivel operaţional. Noi suntem în această perioadă în high season şi nu putem opri activitatea”, adaugă ea.
Pe piaţa autohtonă, grupul italian ce are în portofoliu espressoare de cafea, dar şi alte electrocasnice mici are trei fabrici şi o cifră de afaceri de aproape 3 mld. lei. Este cel mai mare exportator de electrocasnice din România.
„Sperăm, cu aceste măsuri activate, să nu fim penalizaţi de deciziile dispeceratului local sau regional. Sperăm, ar suntem îngrijoraţi. ” O oprire de câteva secunde în alimentarea cu energie are impact de 6-8 ore, atât e nevoie pentru revenirea la nivel a întregii capacităţi, explică executivul.
„Nu aş vrea să vorbesc numai de pierderi directe. Vor fi semnificative şi, din păcate, irecuperabile în sezonul acesta. Ca să nu spuneţi ca suntem prea cinici, doar să luaţi în considerare că din acelaşi cont unde vor intra aceste pierderi, tot de acolo vom plăti angajaţii ca să acopere facturile rezidenţiale de energie.
Noi dacă nu producem şi nu vindem, nu avem de unde lua fonduri compensatorii. Vom revizui iarăşi investiţiile, liniile de dezvoltare produse, vom amâna anumite proiecte. Mi se pare riscant ca strategie să tai acolo unde e sursa de venituri la bugetul de stat.
Poate ne salvează ploaia”, conchide executivul. Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels Care sunt domeniile de interes pentru fondurile de private equity din România. Szabolcs Nemes, Roland Berger: Sănătatea rămâne pe locul întâi, dar vedem că energia şi utilităţile iau faţa IT-ului pentru a ocupa poziţia secundă Apetitul românilor pentru consum pe credit a rămas temperat în S1/2026.
Dobânda medie, tot peste 10% Ovidiu Pinghioiu, directorul general al Cegeka România: Dacă nu avem juniori în următorii cinci-zece ani, nu vom avea IT peste 30 de ani Bursă. Finanţe personale. Acţiunile OMV Petrom se tranzacţionează pe Bursă la un raport preţ/profit de 28, cel mai ridicat nivel de după 2015 Cine mai angajează în România?
Construcţiile, transporturile şi HoReCa ţin piaţa muncii în mişcare Business sportiv. Canotajul, unul dintre cele mai medaliate sporturi din România, nu are o infrastractură cu care să se mândrească, dar abia pune bazele primei arene olimpice. Cum reuşeşc sportivii să facă performanţă şi să aducă medalii unei ţări care nici măcar o arenă olimpică nu le-a oferit până acum?
Din hub imaginar, România, plină de resurse, a devenit o vulnerabilitate regională: România trebuia să aibă în centrale pe gaz 4. 000 MW anul acesta.