Care sunt riscurile globale şi ce implicaţii au pentru mediul de afaceri: Controlul asupra resurselor, infrastructurii şi lanţurilor de aprovizionare redevine un factor esenţial de suveranitate şi rezilienţă a economiilor: „Asistăm la un fel de regeografiere a lumii“

Ediţie specială ZF LIVE- KPMG. Ordine şi dezordine: România într-o lume în redefinire.

Perspective asupra riscurilor globale şi a implicaţiilor pentru mediul de business ♦ Capacitatea unei ţări de a face faţă şocurilor externe depinde de nivelul său de organizare, de calitatea educaţiei şi de existenţa unei viziuni pe termen lung. Într-o lume în care volatilitatea a devenit noua normalitate, marcată de conflicte geopoli­tice şi transformări tehnologice accelerate, succesul aparţine celor care investesc în rezilienţă, ino­vaţie şi capital uman. În noua confi­guraţie globală, România dispune de avantaje importante, resurse agricole şi energetice, poziţie strategică la Ma­rea Neagră şi acces la piaţa europea­nă.

Totuşi, aceste atuuri nu pot genera dezvoltare fără investiţii consistente în infrastructură, instituţii eficiente şi capital uman. Într-o lume în dezor­dine însă este bine să ai cât de cât ordine la tine acasă, este una din con­cluziile speakerilor de la confe­rinţa „Ordine şi dezordine: România într-o lume în redefinire. Perspective asupra riscurilor globale şi a implicaţiilor pentru mediul de business“, o ediţie specială a ZF LIVE-KPMG.

Modelele economice clasice nu mai sunt suficiente pentru a explica fracturile istorice şi geopolitice care remodelează lumea. „De ceva timp suntem foarte atenţi la inflaţia lunară, la curs, la ce face banca centrală. Modelele noastre economice, econometrice, sunt com­plet oarbe când vine vorba de fracturi istorice de genul celor pe care le dez­batem astăzi“, a precizat Valentin Tătaru, economist-şef, ING România.

Potrivit lui, asistăm la o „regeo­grafiere“ a economiei globale, în care controlul asupra resurselor, infra­struc­turii şi lanţurilor de aprovizio­nare redevine un factor esenţial de suveranitate şi rezilienţă a econo­miilor. Din perspectiva mediului de afaceri, geopolitica nu mai reprezintă doar un subiect de interes pentru guverne, ci un factor care influenţează direct strategiile companiilor. Stefano Moritsch, head of geopolitics la KPMG International, a explicat că volatilitatea şi incertitudinea actuală generează nu doar riscuri, ci şi opor­tunităţi.

Creşterea investiţiilor în apă­rare, securitate cibernetică, infrastruc­tură şi tehnologii critice va mobiliza volume importante de capital şi va crea noi pieţe pentru companiile capabile să răspundă acestor nevoi. „Este adevărat că vorbim despre dezordine, volatilitate şi incertitudine. Acestea sunt, fără îndoială, caracte­ristici ale mediului în care trăim astăzi.

Totuşi, îmi place să subliniez că este vorba şi despre oportunităţile pe care aceste tendinţe geopolitice le pot crea“. Pe de altă parte, profesorul Theo­dor Paleologu a precizat că într-o lume în dezordine e bine să ai cât de cât or­dine la tine acasă. Într-o lume imprevi­zi­bilă, e bine să gândeşti pe termen lung.

„E adevărat că aici există un risc. Tu îţi faci un plan şi nu iese. Noi mai avem o problemă culturală, şi anume gândirea pe termen lung.

Românul nu gândeşte pe termen lung“. În ultimii ani, miliarde de euro au fost direcţionate către autostrăzi, re­ţele energetice moderne şi fonduri des­tinate start-up-urilor şi compa­nii­lor inovatoare, considerate esenţiale pentru creşterea competitivităţii economiei. „În ultimii cinci ani, Grupul Băncii pentru Investiţii a adus în România 10 miliarde de euro, adică o medie de cam 2 miliarde anual.

Noi răspundem la nevoile şi priorităţile strategice ale statelor membre. În România, grosul acestor investiţii a mers pe infrastructură de transport, dar şi infrastructură socială, spitale, de exemplu. Pe energie, nu numai în capacităţi de producţie de energie regenerabilă, dar şi în modernizarea şi întărirea reţelelor de transport, pen­tru că aceasta este o altă vulnera­bilitate“, a precizat Marius Cara, şeful Grupului Băncii Europene de Investiţii în România.

El a mai subliniat că inclusiv pen­tru sectorul feroviar, rămas în urmă ca dezvoltare, din partea Băncii Euro­pene de Investiţii s-au acordat 600 mil.