Un barbat se racoreste trecand printr-o perdea de vapori, intr-o zi caniculara, in Bucuresti, dumninica, 28 iunie 2026. Un numar de 16 judete din tara sunt sub avertizare Cod rosu de temperaturi extreme si disconfort termic deosebit de accentuat. Avertizari Cod portocaliu si Cod galben sunt valabile in restul tarii, potrivit ANM. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO

Tot mai multe studii arată că, pe măsură ce temperaturile cresc, cresc și nivelul de stres, conflictele și dificultățile cognitive. Cercetările, citate de publicația italiană Il Post , au asociat perioadele de caniculă cu o frecvență mai mare a accidentelor de muncă, a actelor de violență și a episoadelor de agresivitate, deși oamenii de știință subliniază că temperaturile ridicate reprezintă un factor agravant, nu singura cauză.

De ce devenim mai irascibili când este foarte cald Organismul uman depune un efort considerabil pentru a-și menține temperatura internă în limite normale. Vasele de sânge se dilată pentru a elimina căldura prin piele, iar inima pompează mai intens pentru a susține acest proces. Această activitate suplimentară înseamnă un consum mai mare de energie și poate genera oboseală, senzația de epuizare și o toleranță mai scăzută la stres.

Un barbat sta langa fantana de la Universitate, intr-o zi caniculara, in Bucuresti, vineri, 4 iulie 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO. În același timp, transpirația abundentă crește riscul de deshidratare, iar aceasta este asociată cu dureri de cap, dificultăți de concentrare și scăderea atenției.

Ne trezim că avem schimbări bruște de dispoziție și experimentăm o stare de iritabilitate accentuată. Psihologii atrag atenția că oamenii confundă adesea reacțiile fiziologice produse de căldură cu reacțiile emoționale. De exemplu, ritmul cardiac accelerat și respirația mai dificilă pot fi interpretate de creier ca semne de furie sau anxietate, ceea ce amplifică senzația de nervozitate.

Somnul, una dintre cele mai afectate funcții Un alt efect important al caniculei este deteriorarea calității somnului. Nopțile tropicale, în care temperatura rămâne foarte ridicată, reduc durata și profunzimea somnului. Lipsa odihnei afectează memoria, atenția și capacitatea de a lua decizii, iar în ziua următoare oamenii sunt mai impulsivi și reacționează mai greu la situațiile stresante.

Această combinație dintre temperaturile ridicate și somnul insuficient explică de ce în perioadele de caniculă conflictele cotidiene apar mai ușor. Unele persoane sunt mai vulnerabile decât altele Copiii și persoanele în vârstă suportă mai greu temperaturile extreme deoarece organismul lor reglează mai dificil căldura. În același timp, sensibilitatea diferă și în funcție de caracteristicile individuale.

Unele studii sugerează că persoanele cu un nivel ridicat de nevroticism unul dintre cele cinci mari trăsături de personalitate analizate în psihologie reacționează mai intens la stresul provocat de temperaturile ridicate. Contează și obișnuința cu clima. Oamenii care trăiesc în regiuni mai răcoroase pot resimți mai puternic efectele caniculei decât cei adaptați la temperaturi ridicate.

Impactul asupra sănătății mintale Valurile de căldură pot agrava simptomele persoanelor care suferă deja de depresie, anxietate sau alte afecțiuni psihice. Mai multe cercetări realizate în Statele Unite și Australia au observat că în zilele foarte călduroase cresc prezentările la camerele de gardă pentru tulburări psihice, episoade depresive, consum de substanțe și comportamente de autovătămare. O analiză publicată în 2023 în reviste din grupul The Lancet a estimat că, în timpul valurilor de căldură, internările pentru probleme de sănătate mintală cresc cu aproape 10%.

Autorii subliniază însă că nu există dovezi suficiente pentru a afirma că temperaturile ridicate reprezintă cauza directă a acestor probleme, deoarece intervin și factori sociali, economici și medicali. Atenție la medicamente în perioadele de caniculă Specialiștii avertizează că anumite medicamente, inclusiv unele antidepresive, pot modifica mecanismele prin care organismul își reglează temperatura și transpirația. În aceste cazuri, riscul de deshidratare și supraîncălzire poate fi mai mare.

Din acest motiv, persoanele aflate sub tratament trebuie să respecte recomandările medicului și să acorde o atenție sporită hidratării și evitării expunerii prelungite la soare. În condițiile schimbărilor climatice și al valurilor de căldură tot mai frecvente, tot mai multți experți afirmă că efectele temperaturilor extreme asupra sănătății mintale vor deveni o preocupare din ce în ce mai importantă, alături de impactul deja cunoscut asupra inimii, plămânilor și sistemului cardiovascular.

By Redacția Ziaro

Echipa editorială Ziaro.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *