Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Hepta/Sezonul ambroziei, în plină desfășurare. Cât mai durează și cum recunoști simptomele Sezonul ambroziei începe la sfârșitul lunii iulie și atinge vârful de concentrație a polenului în august și septembrie.
Peste 2,5 milioane de români sunt alergici la această plantă. Strănutul repetat, nasul care curge, ochii care mănâncă și lăcrimarea revin, an de an, odată cu aceeași perioadă din calendar. Este semnul că a început sezonul ambroziei, una dintre cele mai severe cauze de alergii respiratorii din România, care afectează milioane de oameni în fiecare an.
Polenizarea ambroziei începe, de regulă, la sfârșitul lunii iulie și se intensifică pe măsură ce înaintăm spre august. Vârful de concentrație a polenului în aer este atins constant în lunile august și septembrie, perioadă în care majoritatea persoanelor sensibile resimt cele mai puternice simptome. Sezonul nu se încheie odată cu finalul lui septembrie, polenizarea se poate prelungi până spre finalul lunii octombrie, iar în anii cu toamne calde, chiar până la primul îngheț, care poate surveni și în noiembrie.
Practic, fereastra completă a sezonului de ambrozie acoperă aproximativ trei luni de zile, din iulie până în octombrie, cu cele mai intense simptome concentrate în cele opt săptămâni ale verii finale și ale începutului de toamnă. Potrivit datelor prezentate de medicii alergologi de la Spitalul „Victor Babeș” din Timișoara, peste 2,5 milioane de români sunt alergici la ambrozie, iar aproximativ una din cinci persoane s-a sensibilizat la acest polen. La nivel european, studiile recente arată o tendință îngrijorătoare: aproximativ 40% din populația continentului este deja sensibilizată la polenul de ambrozie, o parte semnificativă dezvoltând, în timp, simptome alergice de intensitate variabilă.
Ambrozia (Ambrosia artemisiifolia), cunoscută popular și drept „iarba pârloagelor”, este o plantă invazivă, originară din America de Nord, ajunsă în Europa în secolul al XIX-lea și răspândită masiv pe teritoriul României începând cu anii ’90. Planta crește frecvent pe terenuri abandonate sau neîngrijite, pe marginea drumurilor și a căilor ferate, în jurul șantierelor și în zonele periurbane, practic, oriunde alte plante nu reușesc să reziste. Ceea ce face din ambrozie un alergen atât de problematic este combinația dintre cantitatea uriașă de polen produsă și dimensiunea extrem de mică a particulelor.
O singură plantă matură poate elibera în atmosferă câteva miliarde de grăunciori de polen și până la 30. 000 de semințe, care își pot păstra capacitatea germinativă timp de 30-40 de ani în sol. Particulele de polen, fiind foarte fine, pot fi transportate de vânt pe distanțe de zeci sau chiar sute de kilometri, ceea ce înseamnă că o persoană alergică poate avea simptome severe chiar dacă nu există niciun fir de ambrozie în apropierea propriei locuințe, mai ales în zilele uscate, calde și cu vânt.
Simptomele tipice ale alergiei la ambrozie includ strănutul repetat, secrețiile nazale abundente, mâncărimile la nivelul nasului și ochilor, ochii roșii și lăcrimarea, precum și tusea. Acestea pot apărea la doar câteva minute sau în câteva ore de la expunerea la polen. Spre deosebire de o răceală obișnuită, reacția alergică apare, de regulă, fără febră și fără dureri musculare, un criteriu simplu, dar util, pentru a diferenția cele două afecțiuni, ușor de confundat mai ales la debutul simptomelor.
„Un pacient alergic la polen de ambrozia are riscul de a dezvolta manifestările de tip rinită și rinoconjunctivită alergică (… ) Astfel, se modifică mult calitatea vieții pacientului”, au explicat medicii de la Spitalul „Victor Babeș” din Timișoara. Potrivit Asociației Române de Educație în Alergii, reacția „nu este ‘închipuită’ și nu este un moft.
Este o reacție imunologică reală, care poate deveni foarte supărătoare și, la unii pacienți, poate agrava astmul.