România este în stare de alertă energetică , din 1 august, după oprirea primului reactor de la Cernavodă (700 MW), din cauza debitelor foarte scăzute ale Dunării, care au dus și la înjumătățirea producției celor două hidrocentrale de pe fluviu de la intrarea în țară, cu o cotă de 10-15% din totalul generat la nivel multianual. Pe 13 august a fost oprit și al doilea reactor al centralei care asigură, în condiții normale de funcționare, aproximativ 20% din producția națională de energie.
Centrala de la Cernavodă este operată de Nuclearelectrica, o companie controlată de stat, prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni. Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a aprobat, pe 22 august, noi măsuri de urgență pentru asigurarea debitului de apă necesar sistemelor de răcire ale Centralei nucleare de la Cernavodă. „Pentru a suplimenta debitul Dunării, Ministerul Energiei și compania Hidroelectrica vor începe de astăzi, 22 august 2026, să elibereze apă din acumulările de pe râul Olt cu o rată suplimentară zilnică medie de 50 mc/s, timp de 5 zile.
Această cantitate suplimentară de apă va fi folosită și pentru a produce o cantitate suplimentară de energie electrică. Apa din canalul Dunăre – Marea Neagră se constituie ca rezervă operațională, iar Administrația Canalelor Navigabile, la solicitarea CNE Cernavodă, va asigura eliberarea unui volum de apă către priza de apă a CNE Cernavodă”, transmitea Guvernul. Starea de alertă s-a prelungit pentru 30 de zile începând din 30 august 2026, prin Hotărârea nr.
21 din 28 august 2026, după ce s-a constatat „menţinerea condiţiilor care au determinat declararea stării de alertă la nivel naţional prin raportare la debitul Dunării la intrarea în ţară, acesta fiind la Baziaş de aproximativ 1. 350 mc/s şi, deşi este prognozată o creştere temporară până la aproximativ 1. 600 mc/s în perioada 30 31 august, această valoare rămâne mult sub media multianuală a perioadei cu o probabilitate ridicată de reluare a scăderii în prima decadă a lunii septembrie, în lipsa unor precipitaţii semnificative în bazinul Dunării”.
Estimările sunt confirmate de cele mai recente diagnoze și prognoze ale Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) , publicate marți după amiază. După ce a fost staționar în interval 30 – 31 august, la valoarea de 1. 600 m3/s, Marți dimineața, la ora 7.
00, debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) a fost în scădere la valoarea de 1. 550 mc/s, sub media multianuală a lunii septembrie (3. 800 mc/s, mai mică decât cea de 3.
900 mc/s din august). Mai mult, debitul la intrarea în ţară va fi în scădere ușoară de joi, când este așteptat să ajungă la 1. 500 mc/s, până la valoarea de 1.
450 mc/s, de duminică, 6 septembrie, până inclusiv marțea viitoare. Astfel, nivelul a ajuns, după fix o lună, la fel ca pe 1 august, data intrării în stare de alertă energetică. Teoretic, durează aproximativ cinci zile ca apele fluviului să ajungă de la intrarea în țară la Cernavodă, potrivit specialiștilor.
Prognoza INHGA indică, marți, un nivel al Dunării la Cernavodă la minus 250 de centimetri, iar după variații zilnice minore, de 3, 4 centimetri în plus, ar urma să ajungă pe 8 septembrie la un nivel prognozat mai bun, de minus 241 de centimetri. „Actualul nivel permite funcționarea normală a sistemelor de răcire a reactoarelor” Șeful autorității naționale de reglementare și control în domeniul nuclear, Cantemir Marian Ciurea-Ercău, a precizat, în declarația pentru Mediafax, că actualul nivel al bazinului de aspirație al pompelor de răcire al reactoarelor de la Cernavodă este suficient pentru menținerea în siguranță a celor două unități în stare oprită. „Actualul nivel permite funcționarea normală a sistemelor de răcire a reactoarelor.
Utilizarea unor mijloace alternative, pentru asigurarea apei de răcire, ar fi necesare dacă nivelul în bazinul de aspirație ar scădea încă 60 de centimetri față de nivelul actual. Cernavodă este pregătită pentru implementarea măsurilor administrative necesare, potrivit procedurilor, pentru a menține centrală în stare sigură indiferent de evoluția nivelului pe Dunăre”, a afirmat Cantemir Marian Ciurea-Ercău, la întrebarea reporterului Mediafax privind condițiile în care ar trebuie sp se apeleze la apa din Canalul Dunăre – Marea Neagră. Producătorul național de energie electrică Nuclearelectrica a dat asigurări, lunea trecută, în contextul măsurilor anunțate de Executiv și a comentariilor publice ulterioare, că nu există niciun un risc operațional sau de securitate nucleară asociat opririi celor două unități, din cauza debitelor extrem de reduse ale Dunării.
De precizat că, așa cum arăta și documentul elaborat de responsabilii din Energie acum 23 de ani , descoperit de reporterul Mediafax, cu măsurile dispuse și propuse după la prima oprire totală a capacităților nucleare din cauza debitelor extrem de reduse ale Dunării, „asigurarea unui nivel minim în Dunăre reprezintă şi o problemă de securitate nucleară, unitatea necesitând apă de răcire pe termen lung şi în stare de oprire garantată”. Președinte CNCAN, care este și membru al CNSU, a mai spus totuși că trebuie continuate intervențiile stabilite de responsabili pe Brațul Bala. „Amenajarea cursului Dunării, prin implementarea măsurilor stabilite de către CNSU, este în continuare necesară pentru asigurarea continuă a unui nivel care să permită nu doar răcirea reactoarelor în stare oprită ci și funcționarea continuă la putere nominală”, a precizat șeful CNCAN.
De amintit că Proiectul Bala 2, rămas în sertarele Ministerului Transporturilor în ultimii ani, cu toate că avea toate avizele și acordurile necesare, este analizat și actualiza în cadrul unui comitet interministerial constituit special pentru deblocarea sa. Mai mult, oficialii Comisiei Europene au confirmat, la solicitarea Mediafax, că Proiectul Bala care ar urma să ducă la creșterea nivelului Dunării în preajma Centralei Nucleare de la Cernavodă, a fost subiectul unei plângeri venite de la sediul central al unei organizații importante care activează în domeniul protecției mediului.