Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Hepta/Guvernul Bolojan a păstrat modelul consacrat în ultimii ani de a le lua companiilor profitabile din portofoliul statului până la 90% din profituri ca dividende Economia se prăbușește, populația sărăcește, firmele dispar, dar criza are câștigătorii ei și un campion absolut. Patru analiști economici consultați de Jurnalul explică fenomenul.
Economia României este sub presiune, iar statisticile venite de la INS confirmă că în primul semestru al anului ea a intrat pe un trend de scădere. Inflația, reducerea puterii de cumpărare, blocajul financiar și amânarea deciziei de a investi luată de multe companii au forțat aterizarea ei. Peste 52.
000 de firme au pus lacătul pe ușă, cele mai multe din sectorul IMM-urilor, 63. 000 de locuri de muncă au dispărut, iar investițiile străine directe au înregistrat o scădere dramatică, de 82% comparativ cu perioada similară a anului trecut. Este doar o parte din prețul plătit de România pentru reducerea deficitului bugetar, care la sfârșitul primelor șapte luni ale anului a scăzut cu 28 de miliarde de lei, la 2,34% din PIB.
Din acest tablou în nuanțe gri și negre am putea spune că lipsesc unii actori importanți care, indiferent de crizele care au lovit economia, pornind de la cea financiară din 2008-2009, au reușit să rămână deasupra lor și să facă profituri mari. Având în față profiturile afișate de aceste companii, apare imediat tentația de a spune că ele sunt exagerat de mari. Pentru a afla cât de mari sunt în realitate aceste profituri, Jurnalul a cerut părerea mai multor specialiști în economie , iar rezultatele indică drept statul campionul crizei.
Aici vorbim despre jucătorii din sectoare-cheie ale economiei, precum băncile și companiile din energie. Clienții acestora se confruntă cu probleme în această perioadă, dar rezultatele financiare raportate de companiile respective ne arată că ele au reușit să adune profituri mari. De exemplu, rata creditelor neperformante era la finele lunii iunie de 2,89%, în creştere faţă de nivelul înregistrat în perioada similară din 2025, de 2,81%, iar creditarea corporate a fost în scădere, dovadă că firmele sunt mult mai prudente în această perioadă.
Prețurile la energie și carburanți s-au majorat considerabil în prima parte a anului 2026, pe fondul contextului regional, al inflației și al ajustărilor fiscale impuse de guvern. Prețul gazelor aproape s-a dublat într-un an și chiar dacă populația este protejată printr-un mecanism special de aceste creșteri, el pune presiune pe industrie, urmând ca din primăvara anului viitor să ajungă și în facturile consumatorilor casnici. Din perspectiva consumatorilor, este evident că ar fi de dorit dobânzi mai mici la credite și prețuri mai mici la energie, gaze și combustibili.
Profitul net al sistemului bancar din România a atins un nivel-record de 15,4 miliarde de lei în anul 2025, pentru ca în primul trimestru al anului marile bănci să cumuleze un profit de peste 3 miliarde de lei, iar la sfârșitul primul semestru acesta să fie de 7,4 miliarde de lei. Dobânzile ridicate la credite reprezintă consecința dezechilibrelor macroeconomice și a inflației ridicate, este mesajul finanțiștilor, iar ROBOR și IRCC reflectă aceeași piață monetară, însă prin metodologii și mecanisme de ajustare diferite. Profitabilitatea băncilor românești, măsurată prin indicatorul Return on Assets (ROA), depășește de două până la trei ori media europeană, principalul avantaj competitiv fiind marja de dobândă ridicată aplicată la creditele acordate și dobânzile mici oferite la depozite.
Pe de altă parte, scandalul manipulării indicelui ROBOR, care s-a lăsat cu amenzi-record de 710 milioane de euro pentru 10 bănci din partea Consiliului Concurenței ar putea devoala, în final, un mecanism prin care clienții băncilor au fost jefuiți.