Președintele PSD Câmpia Turzii, Avram Gal, a publicat o analiză geopolitică în care susține că pacea din Orientul Mijlociu devine tot mai mult o chestiune de negociere financiară, nu de alianțe solide. Textul, intitulat „Orientul Mijlociu: prețul păcii, șantajul fricii”, a apărut în jurul datei de sâmbătă, 31 octombrie 2026, iar concluzia lui centrală este că securitatea se cumpără periodic, fără nicio garanție că nota de plată nu va crește.
„În Orientul Mijlociu, pacea începe să semene cu o factură care trebuie achitată periodic, fără garanția că suma nu va crește”, scrie liderul social-democrat din Câmpia Turzii, județul Cluj. Argumentul lui pornește de la vulnerabilitatea infrastructurii: aeroporturi, rafinării și alte obiective strategice pot fi lovite cu rachete și drone, iar în asemenea condiții negocierea cu adversarul ajunge uneori să pară mai ieftină decât confruntarea. Gal observă și că alianțele tradiționale pierd teren, pe fondul îndoielilor privind protecția americană și al apropierii unor state arabe de Iran, China și Rusia.
Un capitol întreg este dedicat Israelului, unde, după alegerile parlamentare din 27 octombrie 2026, nici unul dintre tabere nu a obținut majoritatea necesară pentru un guvern. Blocul premierului Benjamin Netanyahu a strâns 53 de mandate, opoziția condusă de Gadi Eisenkot 48, iar celelalte 19 au revenit partidelor arabe. Potrivit lui Gal, o schimbare de guvern nu înseamnă automat o schimbare de strategie de securitate, iar polarizarea politică îi împinge pe lideri spre decizii mai rigide, pentru că trebuie să demonstreze forță chiar și când o pace durabilă nu se întrevede.
În privința Arabiei Saudite și a Emiratelor Arabe Unite, autorul notează că cele două state au investit masiv în infrastructură, turism și tehnologie, deci stabilitatea regională le este esențială. Amenințarea constantă asupra acestor proiecte ar putea să le facă dispuse la compromisuri, inclusiv cu adversari tradiționali. Gal face trimitere la informații apărute în spațiul public despre posibile transferuri financiare și înțelegeri menite să reducă tensiunile, dar precizează că aceste relatări nu reprezintă tranzacții confirmate.
Riscul pe care îl vede el este unul de durată: plata pentru încetarea unei amenințări poate transforma presiunea militară într-un instrument de negociere. „Dacă amenințarea aduce bani și influență, cel care o exercită învață că presiunea funcționează. Iar cel care plătește nu știe dacă a închis confl[ictul]”, avertizează liderul PSD Câmpia Turzii. Textul sursei se oprește aici, așa că restul concluziilor sale nu pot fi redate.
Sursă text și foto: Ziarul 21 — articolul original