Anunțul, făcut de ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, invitată luni la Euronews, vine cu un detaliu care spune multe despre modul în care a fost tratată, până acum, infrastructura critică de apărare împotriva inundațiilor: prima variantă de buget propusă pentru 2026 prevedea exact aceeași sumă modestă ca în anul precedent, 50 de milioane de lei pentru întreaga țară. „Anul trecut din bugetul național au fost alocați și cheltuiți 50 de milioane de lei pentru baraje, diguri, poldere.
Anul acesta sunt 250 de milioane de lei. Asta înseamnă un număr record de lucrări care au început sau care au primit bani”, a declarat Buzoianu. Ministrul a povestit că prima propunere de buget venită către minister păstra, pentru 2026, exact aceeași alocare derizorie din 2025: „Știu primării care (…
) dau bani pentru pavele și pentru panseluțe mai mult de-atât într-un an de zile. Și noi asta ne pregăteam să dăm pentru baraje, diguri și poldere, la nivel de țară. ” Comparația ilustrează, în termeni foarte concreți, disproporția dintre gravitatea riscului de inundații și prioritizarea bugetară din trecut, o singură primărie mare putea cheltui, pe amenajări urbane cosmetice, o sumă comparabilă cu tot ce statul aloca, la nivel național, pentru siguranța digurilor și barajelor.
Dincolo de creșterea bugetului național pentru investiții, Buzoianu a explicat că a fost schimbată și modul în care sunt prioritizate cheltuielile Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR), în special la capitolul „bunuri și servicii”, categorie pe care ministrul o descrie drept „celebra categorie de cheltuieli din care autoritățile, în general, își cumpără vrute și nevrute”, unde „se ascund toate chestiuțele care sunt încadrate la «și altele»” și în care, spune ea, „de fiecare dată toată lumea descoperă (… ) cheltuieli inutile”. Potrivit ministrului, 52,02% din bugetul pentru bunuri și servicii al ANAR a fost direcționat, în 2026, exclusiv către mentenanța digurilor și barajelor existente — o pondere pe care Buzoianu o descrie drept istorică și dublă față de media ultimului deceniu.
„Este pentru prima dată în istoria ANAR când peste 50% din cheltuielile respective se duc pe lucrări de mentenanță pentru infrastructura critică, la baraje, diguri și poldere”, a precizat ea. Fondurile ajung la toate cele 11 administrații bazinale de apă din țară și sunt folosite pentru lucrări care protejează direct oameni, gospodării, terenuri agricole, drumuri, poduri, rețele de utilități și obiective economice. Potrivit ministerului, prioritizarea investițiilor s-a bazat pe Planurile de Management al Riscului la Inundații (PMRI) și pe hărțile de risc — documente care, spune Buzoianu, indicau de ani de zile zonele în care intervenția era urgentă.
Printre proiectele incluse în bugetul pe 2026 se numără, în bazinul Oltului, investiții de peste 30 de milioane de lei pentru lucrări pe pârâul Cheia, unde alunecările de teren și viiturile pun în pericol drumuri și gospodării, modernizarea acumulării Frumoasa, sursă esențială de apă pentru municipiul Miercurea Ciuc, și punerea în siguranță a barajului Șuta. Pentru bazinul Argeș-Vedea sunt prevăzute, în premieră, intervenții dedicate siguranței hidrologice a Capitalei, prin lucrări și studii privind salba de lacuri Colentina și Lacul Văcărești. Buzoianu leagă direct pagubele provocate de inundațiile din ultima perioadă de lipsa investițiilor constante în infrastructura de apărare.
„Inundațiile recente și pagubele lăsate în urmă nu sunt doar consecința fenomenelor meteo extreme. Ele sunt decontul dureros a 20-30 de ani de neglijență, amânări și lipsă de viziune”, a scris ministrul într-o postare publică, în care a prezentat aceleași investiții. În cadrul aceluiași interviu, Buzoianu a mers și mai departe cu critica, vorbind despre „35 de ani de neglijență” și despre „priorități absolut total aberante” în modul în care a fost gestionată, de-a lungul timpului, infrastructura hidrotehnică a țării.