♦ În sport, spre deosebire de multe alte categorii de business, clientul poate rămâne loial chiar şi atunci când produsul nu performează. Un suporter nu schimbă echipa după un sezon slab aşa cum poate schimba un brand de detergent sau de şampon.
În marile pieţe sportive, miza cluburilor nu este neapărat lărgirea bazei de fani, cât construirea unri relaţii mult mai solide cu fanul deja existent, prin transformarea acestui într-un membru activ al comunităţii şi, în final, dezvoltarea unor surse de venit care merg dincolo de biletele la meci sau produsele de merchandising. Sara Teodorescu, studentă în anul al treilea la administrarea afacerilor, cu specializare în marketing, care şi-a descoperit pasiunea pentru marketingul sportiv pornind de la Formula 1, consideră că tocmai această strategie poate aduce cea mai mare valoare unui brand sportiv. Ea a urmat un curs de marketing sportiv de la Escuela Universitaria Real Madrid Universidad Europea.
„În loc să-i trateze ca pe o audienţă de atins, îi transformă în membri şi participanţi activi din lumea clubului sau echipei. Tocmai asta mi se pare că este cea mai mare valoare a unui brand sportiv”, spune Sara Teodorescu. Un exemplu pe care îl aduce este Real Madrid, unde programele de membership oferă fanilor beneficii şi, în anumite situaţii, posibilitatea de a se implica în decizii ale clubului.
În paralel, clubul dezvoltă experienţe digitale şi imersive şi foloseşte tehnologia pentru a menţine relaţia cu fanii inclusiv în afara stadionului. În România, problema este tocmai că această comunitate de fani nu e exploatată suficient din punct de vedere strategic de către cluburile sportive. În opinia sa, cluburilor le lipseşte continuitatea în relaţia cu proprii fani.
„Ne lipseşte foarte mult o continuitate strategică. Să se valorifice mai mult datele despre fani şi fanii în sine şi experienţa lor. Mi se pare că există potenţial de creştere, dar cumva comunitatea de fani este luată de-a gata şi nu este întreţinută la fel de bine precum s-ar putea”, spune Sara Teodorescu.
În modelul Real Madrid studiat de ea, fanul nu este privit doar ca pe un spectator care trebuie adus la stadion, ci ca parte din întregul produs sportiv şi din businessul clubului. „În mod normal îţi construieşti o audienţă de la zero. În sport, cumva moşteneşti o comunitate care este deja investită emoţional înainte să ajungi tu acolo”, explică ea.
O altă diferenţă este experienţa oferită spectatorului chiar la stadion. În alte pieţe, meciul este tratat ca un eveniment în sine, iar stadionul devine un spaţiu în care fanii îşi pot petrece timpul, consumă produse şi servicii, dar şi interacţionează cu brandul sportiv. Miruna Diaconu În România, această abordare este încă la început.
Totuşi, meciul poate genera venituri şi poate fi o platformă de promovare a altor branduri. Dacă fanul vine la stadion, dar experienţa lui se limitează la cele 90 de minute ale meciului, oportunităţile de business rămân limitate. În schimb, dacă evenimentul sportiv devine o experienţă mai amplă, clubul poate dezvolta noi produse, servicii şi forme de monetizare.
În sport, spre deosebire de multe alte categorii de business, clientul poate rămâne loial chiar şi atunci când produsul nu performează. Un suporter nu schimbă echipa după un sezon slab aşa cum poate schimba un brand de detergent sau de şampon. Iar acesta este principalul avantaj al cluburilor sportive.
Pentru Sara Teodorescu, una dintre problemele României este şi lipsa unei pieţe suficient de dezvoltate pentru profesioniştii care vor să lucreze în această industrie. Tocmai de aceea, ea vrea ca după terminarea facultăţii să urmeye un master axat pe sport, management şi media în afara ţării. Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto și/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.
zf. ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor.