Argentina a fost cândva o campioană al economiei. Acum este doar o forţă a fotbalului.
Echipa naţională a acestei ţări sud-americane va juca în finala Campionatului Mondial din SUA contra Spaniei, un stat occidental mult mai bogat. Cine va câştiga? În meciul economiilor, spaniolii sunt mai buni.
Însă victoria în fotbal ţine de talent, inspiraţie, rezistenţă, noroc, arbitri şi bani, dar mai puţin, după cum au arătat jocurile de până acum de la CM 2026. Argentina îl are pe Lionel Messi, miliardar, om de afaceri şi investitor care şi-a clădit cariera pe terenul de fotbal. Spania defilează cu mult mai tânărul Lamine Yamal, căruia naş în fotbal i-a fost Messi.
Cele două ţări au în comun mai mult decât legături culturale. În acelaşi timp nu doar Atlanticul le desparte. Argentina a fost colonie spaniolă.
Dar până acum jumătate de secol Argentina a fost mai bogată decât Spania, cel puţin în funcţie de PIB per capita. Boomul economic argentinian fără precedent s-a datorat dezvoltării agriculturii în pampasul fertil. Acum, cele două ţări sunt la ani lumină distanţă.
Argentina pare prinsă într-o criză financiară perpetuă, cu suişuri şi coborâşuri, dar fără revenire clară şi decisivă. În cea mai recentă, salvarea a venit de la guvernul SUA, care susţine moneda argentiniană cu infuzii de dolari. Spania, în schimb, s-a dezvoltat accelerat după anii 1960, odată cu cea mai mare parte din Europa de Vest, şi a ajuns din urmă Argentina în anii ‘70.
S-a lovit apoi de criza datoriilor suverane, din care a ieşit cu ajutorul unui pachet de bailout internaţional menit a-i întări sistemul bancar. Acum defilează, economic, prin Europa. Nu doar că şi-a revenit, ci şi întrece la creştere economiile mai mari.
Spania este campionul creşterii economice al Vestului. PIB per capita spaniol este de trei ori mai mare decât cel argentinian: 41. 560 de dolari vs 14.
360 de dolari, conform FMI. Indicatorul spaniol este semnificativ mai mare chiar şi dacă este ajustat la puterea de cumpărare. După anii ‘70, Argentina a crescut, doar că mai lent şi cu traiectoria perturbată de mai multe crize.
PIB-ul Spaniei trece de 2. 000 de miliarde de dolari, cel al Argentinei fiind de numai 683 de miliarde de dolari. Spania este a patra economie ca mărime din UE, în timp ce Argentina ocupă locul doi în America de Sud.
Ambele state au agricultură dezvoltată şi sunt exportatori de produse agricole. Argentina se remarcă prin producţia şi exportul de soia, porumb şi floarea-soarelui. Spania este cel mai mare producător şi exportator de ulei de măsline din lume.
Dar are o industrie mai mare. Spre exemplu, anul trecut a produs 2,3 milioane de maşini. Argentina a livrat până în 500.
000 de maşini în 2025. La populaţie, cele două ţări sunt la echilibru. Spania are 49 de milioane de locuitori, iar Argentina 46 de milioane.
Însă populaţia spaniolă este semnificativ mai bătrână decât cea a Spaniei, aproape 22% din populaţie având peste 65 de ani. În partea cealaltă, procentul este de numai 12%. La demografie, puterea economică îşi spune cuvântul.
Speranţa de viaţă la naştere la spanioli este de 84 de ani, în timp ce la argentinieni este de 78 de ani. Ambele state sunt puternic îndatorate. Datoria guvernamentală a Spaniei se ridică la 1.
610 de miliarde de dolari, faţă de 484 de miliarde de dolari la Argentina. Per capita, datoria spaniolă este de trei ori mai mare. Raportată la PIB, datoria spaniolă depăşeşte 100%, dar este în scădere.
La Argentina, raportul datorie/PIB este de 78%. Spania, însă, are o economie mai mare şi mai puternică şi în condiţiile actuale îşi poate susţine datoria. Se poate împrumuta fără probleme de pe pieţele financiare, la costuri mici, pe când Argentina nu poate acest lucru.
Are, istoric, un risc de default mai mare şi se bazează pe instituţii financiare internaţionale precum FMI pentru a-şi restructura datoriile. Prin urmare, se poate spune că Spania este forţa economică dominantă. Nu este aşa şi în relaţiile bilaterale.